The Green Light

Help Kids with Cancer: Buy Butterfly Kiss Lipgloss

2012-03-07T06:19:00.001+02:00


			Help Kids with Cancer Posted by Kaerie Ray (cause founder)

note

Help Kids with Cancer: Buy Butterfly Kiss Lipgloss

We're excited to share news of Eva La Rue's Butterfly Kiss Lipgloss available online at Skinn Cosmetics. Proceeds from the sale of this shade will help college bound teens with cancer, so buy yours today at http://links.causes.com/s/clBqog! See more

Address: Causes, 88 Kearny St, Suite 2100, San Francisco, CA 94108 United States | Privacy Policy
To stop receiving emails from Causes, unsubscribe.

Boboc de trandafir

2012-02-24T20:05:00.001+02:00

Şi-a răsărit un zâmbet

În grădina sufletului ei

Şi-a înflorit o iubire

Şi nu s-a ofilit…

A crescut dintr-o sămânţă

Ce părea micuţă,

A devenit boboc

Ea de-abia l-a zărit,

Şi-a ajuns un trandafir

Şi-aşa a rămas…

Iar ea l-a cules… şi s-a rănit,

Iar trandafirul s-a ofilit

Şi totuşi…ea l-a iubit.

L-a ţinut în mână şi l-a strâns

Şi deşi a zgâriat-o, ea a zâmbit

Iar acum că nu mai e

L-a păstrat în cartea sufletului ei.

„De ce îl mai păstrezi deşi el te-a rănit?”

M-a întrebat raţiunea,

„Eu încă simt iubirea, deşi el a murit”

Aripi frânte

2012-02-06T16:22:00.001+02:00

Am găsit aceasta poezie scrisă de mine mai demult, şi m-am gândit să o public.

Zburam,
Zburam printre nori...
Visam,
Visam în mii de culori...
Şi dintr-o dată s-a-ntâmplat
Şi fără să-mi dau seama
Am căzut...
Pământul mi-a pătat hainele
Iar braţele îmi sângerau,
La fel şi picioarele...
Dar cea mai mare durere
O simţea inima...
Fusese ajutată să zboare,
Primise două aripi uimitoare
Şi cineva le-a distrus...
Şi am simţit cum cad...

Am încercat să mă ridic,
Dar am căzut din nou...
Aşadar am privit în jur
Şi am vrut să zbor...
Era mult negru, nici un pom
Şi nici o floare vie

Am încercat din nou
Dar n-am reusit...
Mi-e frică să deschid iar ochii
Mi-e frică să mai zbor...
De ce a trebuit să visez?
De ce am vrut să zbor?

White horse

2012-01-03T19:13:00.002+02:00

It's getting colder with every single day

I felt so spacial and.... by the way

I want to feel the same again, with you

But I learn to see the world from other view...

I dreamed at castles and awhite horses

Waiting there, listening all the voices

Waiting a beautiful prince to see them

But they were all dreamin'

You never showd up, like it was writing there

In the book you were somewhere

In a beautiful place like paradise

Searching for me, not to tell lies.

I was hoping that you will find me

But I was soo fool, and the time

Was so cruel, like he wasn't with us

He just wanted to leave us...

În căutarea norocului

2012-01-03T19:05:00.001+02:00

Am lăsat trecutul în urmă

Dar am uitat de mine

Am uitat cine am fost

Crezând ca o sa fie bine...

Am decis să schimb ceva

Şi am schimbat prezentul

Daca aş putea fi cineva

Aş alege trecutul

Am lăsat în urmă totul

Ca să încep o viaţă nouă

Am lăsat în urmă visul

Ca să schimb prezentul...

Şi pe final am să declar

Că am pierdut şi jocul

Pe care-l jucam în zadar

Ca să găsesc norocul.

Suflet încătuşat

2011-11-10T21:04:00.001+02:00

S-a spart ca gheaţa un suflet rătăcit

A fost distrus de prea multe ori

Şi a obosit...

A obosit să deţină atâta durere

Şi n-a mai suportat şi a murit

În tăcere..

Ar fi putut călători unde vroia

Dar ceilalţi l-au încătuşat pentru că

Ei doreau....

L-au strâns în cătuşe reci şi dure

Şi el de-abia a putut să respire

Să îndure...

Vroia linişte, iubire şi libertate

Dar în schimb a primit doar

Promisiuni deşarte...

A stat încătuşat, rănit şi nedorit

Încât ceilalţi l-au făcut să se simtă prost

De parca aşa ar fi trebuit

El a-ngheţat , cu rănile deschise

Şi se gândea la lucruri minunate

Dar erau doar vise...

Un basm modern

2011-09-17T14:38:00.007+03:00

La Română, în clasa a VII-a, ne-a dat să continuăm un fragment de basm, însă nu mai am fragmentul, dar am continuarea creată de mine:

"Continuare fragment

După cele spuse, fetele au plecat. Când au deschis uşa, fata cea mare a întrebat:

- Dar tată, ce s-a întâmplat? Cum poate un băiat să îţi aline durerea?

- Bine. Îţi povestesc. Deci am luptat cu acel împărat şi am pierdut. El îmi cere ceva extrem de greu de făcut. spuse el, în timp ce fata lăsă uşa deschisă şi se aşează undeva.

- Ce îţi cere, tată? întreabă ea.

- Un fiu. Îmi cere unul din fii mei, dar eu vă am pe voi. spuse el.

- Şi nu ştii ce să faci? întreabă ea şi tatăl ei dă din cap ca nu. Cred că am o soluţie.

- Ce soluţie? întreabă el.

- O să doară, dar trebuie să facem ceva. Mă duc îmbrăcată ca un băiat. spune ea.

- Nu, fetiţa mea. Nu fă asta! Ţin prea mult la toate dintre voi şi nu vreau să vă pierd.

- Mâine, la prânz, mă duci la acel împărat. spune ea şi pleacă.

Împăratul începu să plângă. Următoarea zi, fata cea mare, Maria, a mers îmbrăcată ca un băiat la castel. Ajunsă acolo, s-a prezentat sub numele de Marianovici.

- Deci, Marianovici, vei lucra pentru mine zece ani. spune împăratul puternic. Vei începe de azi. Mai bine ai merge la antrenament. Vei fi în trupele de război.

Maria s-a dus la antrenament unde a tras cu arcul şi s-a antrenat cu spada. A fost foarte bună. Seara îl visa pe tatăl ei şi vedea cum plânge. Au trecut cinci ani şi Maria era cea mai bună la toate. Într-o noapte, în timp ce dormea, o pasăre a intrat pe geam şi s-a aşezat pe rucsacul ei. Din el a căzut o poză de familie cu ea, tatăl ei şi surorile ei. Dimineaţa, când s-a trezit, şi-a pus totul în rucsac, mai puţin poza. Când a venit inspecţia de camere, împăratul a găsit poza şi şi-a dat seama că Marianovici era o fată. După-amiază a chemat-o pe Maria şi i-a spus:

- Domnule Marianovici, cum explici asta? şi arată poza.

- Păi… este o poză cu surorile şi tatăl meu. spuse ea.

- Eu am auzit că tatăl tău are trei fete, nicidecum un băiat. Eşti cumva fata cea mare?

- Nu…ăăă…Ce?! Cum să spuneţi aşa ceva?

- Nici nu mai ştiu cine eşti. Păi dacă eşti fată, ar trebui să lucrezi la bucătărie.

- Bine, domnule.

- Cum te cheamă atunci?

- Maria.

S-a dus ea la bucătărie şi a muncit foarte bine. Între timp, se îndrăgostise de un băiat. Pe băiat îl chema Daniel. Amândoi mai aveau un an de lucrat acolo. Daniel se îndrăgostise şi el de Maria, aşa că a invitat-o la o plimbare pe pajişte. Au mers amândoi, când Daniel a luat-o de mână pe Maria. S-au simţit bine. Au mers mai multe nopţi la întâlniri nocturne. Într-o seară, au mers la întâlnire în grădină. S-au ţinut de mână şi s-au plimbat.

- Maria…ăă…Vreau să îţi spun ceva. spune el.

- Ce ,Daniel?întreabă ea.

- Eu…ăă…şi a închis ochii şi a spus: Te plac!

- Daniel, şi eu te plac. spune ea.

S-au aşezat sub un copac, s-au apropiat şi…s-au sărutat. Fusese cel mai frumos sărut al Mariei. Venise vremea când Maria a plecat acasă. Daniel vine repede şi îi spune:

- Am uitat să îţi spun. Şi eu sunt copilul unui împărat care a pierdut.

- Nu-i nimic. spuse ea.

Şi-au luat la revedere şi au plecat. Maria era tristă că se desparte de Daniel, dar fericită că se întoarce acasă. Ajunsă acasă, tatăl ei a îmbrăţişat-o şi i-a spus că surorile ei s-au căsătorit. I-a mai spus că tronul e al ei şi al viitorului soţ.

Într-o zi, Daniel a venit şi a cerut-o de nevastă pe Maria. Au avut o nuntă mare şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi."

Un cristal preţios

2011-09-05T12:39:00.002+03:00

Inima îmi bătea puternic, aproape să îmi iasă din piept. Îl vedeam acolo, vorbind cu ceilalţi. Vroiam să merg la el, dar nu ştiu... Simţeam că nu pot, însă ceva m-a tras de picior şi m-am speriat. Era câinele celui mai bun prieten al meu. După aceea cineva îmi pune mâna pe umăr. Mă uit cine e şi e chiar stăpânul câinelui,Eric.

"Du-te la el"îmi spune.

"Nu..."am spus uitându-mă la Sammy. El zâmbea, chiar îmi fusese dor de acel zâmbet. O perioadă, îmi zâmbise şi mie, dar după un timp s-a schimbat... M-am decis să merg. Picioarele îmi tremurau. Am înaintat,nesigură, către El. Inima continua să bată cu putere. M-a văzut. A spus ceva celor din grupul cu care vorbea şi a rămas acolo.

Nu a mai zâmbit, însă m-a salutat prieteneşte şi a spus "Hei, salut. Scuză-mă dar trebuie să plec.." şi a înaintat. A fost rece şi această răceală m-a lovit în inimă ca un cuţit. Ştiam că mă voi răni şi mai tare , însă am sperat că nu va mai fi aşa rece... M-am înşelat.

"Salut! Unde te grăbeşti?"

A tăcut, expresia feţei lui arătând indiferenţă.

"Trebuie să plec." a spus stând pe loc. S-a uitat la mine cu ochii aceia. Nu i-am mai văzut de mult, şi vocea lui e aceeaşi, dar e alt el...

"Ce s-a întâmplat?" îl întreb strângând pumnul.

"Păi nimic. Doar că..."a început.

"Doar că ce?"am întrebat.

"Nu contează."

"Ceva s-a întâmplat. De ce nu vorbeşti cu mine?"

"Bine, uite, nu îmi mai este drag de tine ,OK?"

Vorbele acestea au răsucit cuţitul în rană. Am dat să plec. Eram nervoasă. Am înaintat vrând să ştiu dacă va veni după mine. Nu a venit. Asta m-a durut şi mai tare. Nu mai puteam zâmbi. De aceea mă ignora în tot acest timp, nu vroia să îmi spună direct, însă el nu şi-a dat seama că ascunzând adevărul , nu mă va durea aşa tare. M-a durut mai tare decât dacă îmi spunea adevărul înainte să înceapă să mă ignore. Eric a venit la mine şi m-a întrebat:

"Ce s-a întâmplat?"

"Nimic" am spus încercând să zâmbesc şi am mers sub salcia din curtea liceului. M-am aşezat acolo şi am ascultat păsările. Lacrimile au început să cadă din ochii mei tot mai mult. Se sunase, deci eram singură. Nu puteam să merg aşa în clasă, cu lacrimile la ochi. Aveam religie, o materie la care nu ne pune absenţi, deci era bine. Am luat o frunză şi am rupt-o în două:

"Aşa mi-a rupt el inima."

"Serios?" întreabă Eric aşezându-se lângă mine. Ochii încetaseră să mai lăcrimeze însă erau roşii. M-a întrebat:

"Ce s-a întâmplat?"

I-am povestit toată faza, lacrimile începând să cadă din nou. El m-a luat în braţe şi mi-a spus că o să fie bine, ca Sammy e nesimţit. M-am simţit mai bine. Am stat acolo şi am vorbit restul orei. Când s-a sunat de ieşire, Eric s-a uitat către intrare speriat şi mi-a spus:

"Ce zici de ceva dulce? Poate îţi mai trece supărarea."

Am vrut să mă uit la intrare dar el nu mă lăsa. La un moment dat îl păcălesc şi mă uit. Sammy era acolo vorbind cu o fată şi ţinând-o în braţe. Am înlemnit. Când Eric mi-a văzut reacţia, mi-a întors privirea către el şi m-a sărutat.

Când mi-a dat drumul, nu a spus nici unul nimic. La un moment dat iese profa de religie şi mă întreabă de ce nu am fost la oră.

"Mă scuzaţi Eu.." căutam eu scuză, dar ea, văzându-mi ochii roşii, mi-a spus:

"Înţeleg. Nu-ţi fă griji, nu te-am pus absentă. Însă data viitoare Încearcă să nu mai fugi de la oră."

A plecat şi am rămas şocată. Am mers la baie să mă machiez puţin. Am ascuns urmele de la plâns şi am ieşit din baie. Trei colege veneau către mine. Am încercat să par veselă şi am mers către clasă. Se pare că m-au crezut veselă, dar ele nu ştiu ce se află în sufletul meu.

Ora asta aveam matematică, materia la care mă pricep cel mai bine. Pentru un timp, m-am detaşat de problema mea rezolvând probleme la tablă, dar când s-a terminat ora, am decis să merg la magazin. Riscam să dau de Sammy, dar nu-mi pasă. Eric a venit şi el la magazin. Încă m-a întreb, de ce oare m-a sărutat? Am vorbit puţin despre câteva păţanii de-ale noastre şi am râs. Când am vrut să intru, tocmai ieşise Sammy. M-a atins pe mână şi am rămas acolo, uitându-mă cum se îndepărtează... Eric m-a tras înăuntru că blocam intrarea şi ne-am luat batoane cu ciocolată. Am mers în curte şi am căutat un loc unde să stăm. La o bancă era Sammy. Eric a căutat o bancă de unde nu puteam să îl văd însă nu a găsit. Ne-am aşezat pe cea mai îndepărtată bancă şi eu m-am pus cu spatele la Sammy.

"De ce m-ai sărutat?îl întreb

"Ca să îţi atrag atenţia şi să nu te uiţi la el."

"Dar puteai să îmi atragi atenţia şi în alte moduri."

Nu a răspuns. Repet întrebarea şi tot fără răspuns. La un moment dat cineva mă salută. Era o voce cunoscută. Ridic privirea şi era Sammy. S-a aşezat lângă mine. Inima a început să bată mai tare. L-am salutat şi amintindu-mi de ceea ce îmi spusese m-am enervat.

"Ce cauţi aici?"l-am întrebat.

"Să vorbesc cu tine."a răspuns zâmbind. Acelaşi zâmbet, aceeaşi voce, aceeaşi ochi... un alt el, o altă privire.

M-am ridicat să plec şi Eric a venit cu mine.

"Dar eu nu vreau să vorbesc cu tine." am spus şi am mers cu Eric spre clasă.

Restul zilei nu am mai dat de Sammy şi timp de o săptămână îl mai vedeam prin curte dar nu îl băgam în seamă. A mai încercat să se bage în seamă cu mine, dar nu i-a mers. Într-o zi, aveam oră liberă, deci am stat în curte cu colegii. Am glumit puţin cu fetele, am vorbit de băieţi şi mă întreabă ele:

"Cum e cu Sammy?"

"Ce să fie?"

"Ai mai vorbit cu el?"

"Nu prea"

Şi, o voce cunoscută:

"Salut!"

Era el. Fetele au chicotit şi ele de obicei mă enervează când încep să mă întrebe de băieţi.

"Trebuie să vorbesc cu tine."spune Sammy.

M-am uitat la colegele mele şi parcă preferam să vorbesc cu nesimţitul ăsta decât cu ele. Pentru el mai simţeam ceva însă mi-a frânt inima şi a distrus-o.

Ne-am dus după un copac şi mi-a spus că lui îi place de mine şi că îi pare rău că m-a ignorat. A crezut că nu îl plac şi se rănea pe sine dacă mai vorbea cu mine. Cel puţin asta mi-a spus. M-am uitat în ochii lui. Nu ştiam ce să cred aşa că l-am iertat.

"Vrei să fii prietena mea?"mă întreabă.

Reacţia mea, şocul. Nu aveam cuvinte. Am înlemnit. Pe de-o parte m-a rănit, pe de altă parte.. încă îl iubesc. Deci răspunsul meu a fost un "Da!". S-a apropiat de mine şi m-a luat de mijloc cu o mână. Cealaltă mână a pus-o sub bărbia mea şi mi-a ridicat faţa astfel încât să îmi vadă ochii. Respiraţia aceea, brăţele lui... mereu a vrut să îl simt aproape, însă când spunea că încă simte ceva pentru mine. M-a sărutat şi i-am răspuns sărutului. Eram aşa de fericită încât parcă simţeam că zbor. L-am strâns în braţele mele şi când s-a sunat de ieşire, mi-a dat drumul. A spus că trebuie să plece la colegii lui să discute ceva cu ei şi eu am mers la colegele mele. La un moment dat apare Eric. Fericită, vroiam să îi povestesc tot. Am mers la el şi i-am spus:

"Trebuie să îţi povestesc ceva!!!"

I-am povestit despre sărut şi fericită fiind, nu mi-am dat seama că era trist. L-am luat în braţe prieteneşte şi mi-a spus:

"Sunt fericit pentru tine"

Următoarele trei săptămâni au părut magice. Petreceam din ce în ce mai mult timp cu Sammy şi nu mi-am dat seama că m-am îndepărtat de Eric. La şcoală mereu îi povesteam despre cum merge relaţia, despre clipele petrecute împreună şi Eric zâmbea şi îmi spunea că e fericit că sunt fericită.

Într-o zi, l-am întrebat pe Eric:

"De ce eşti trist?"

"În aceste săptămâni nu ţi-ai dat seama că te depărtezi de mine. Mereu îmi povesteşti de Sammy al tău. Mereu Sammy. Eu ce sunt? Statuie? Şi fix acu îţi dai seama că sufăr că nu mai mă asculţi aşa ca înainte şi nu mă laşi să îţi spun că... " a spus nervos însă la final nu a putut termina propoziţia.

"Ce te-a apucat?"am întrebat.

"Nu contează. Mai bine du-te la el, şi acolo să rămâi. Oricum de mine nu-ţi mai pasă"

Şi a plecat. Am rămas şocată şi în acelaşi timp m-am întristat. La un moment dat Sammy a venit la mine şi m-a sărutat. Eram fericită cu el, dar îmi părea foarte rău de Eric. M-am uitat cum se îndepărta nervos.

"Ce s-a întâmplat?"m-a întrebat Sammy.

"Nimic"am spus şi l-am sărutat. Ne-am plimbat puţin şi când s-a sunat de intrare am mers în clasă. Aveam oră de istorie şi eu stăteam la geam. Am încercat să îmi dau seama ce avea Eric, însă nu reuşeam să desluşesc această problemă. Restul zilei nu mi-a vorbit deloc. Următoarea zi era sâmbătă, deci în seara următoare am mers la discotecă cu câteva colege.

Am decis să las deoparte problemele şi să mă bucur de viaţă. La un moment dat am ieşit afară să iau nişte aer şi îl văd pe Eric pe o bancă. Mă duc la el şi îl întreb ce face.

"Bine, tu ce faci?"

"Uite la discotecă cu.."

"Cu Sammy"

"Nu, e plecat Îs cu colegele"

Am încercat să îl înveselesc şi a mers. Mi-a spus:

"Mai ştii când te-am sărutat?"

"Da."

"Pot să te sărut şi a doua oară?"

Nu ştiam ce să zic, aşa că nu am zis nimic. S-a apropiat de mine şi buzele lui le-au atins pe ale mele. M-a sărutat cum nu m-a mai sărutat nimeni până acum. Atunci mi-am dat seama de ce era trist.... Mă iubeşte. Tot timpul acesta mă iubea şi nu mi-a spus niciodată asta.

"Uite, trebuie să îţi spun ceva în legătură cu iubiţelul tău."

"Ce?"

"Nu e ceea ce pare. L-am văzut când s-a pupat cu aia, cu care se pupase şi atunci şi în plus, ia gândeşte-te. De ce a venit la tine? Pentru că era gelos. E genul de băiat care poate avea orice fată şi nu suportă să îi fure cineva cuceririle, mai ales cele preţioase şi speciale, ca tine."

De atunci, am rămas cu Eric şi m-am despărţit de Sammy. Mi-am dat seama că Sammy era doar un fraier care doar a vrut să mă cucerească. Odată, l-am văzut cu una din colege şi atunci l-am văzut cu adevărat fericit.

Lumea mea

2011-08-30T17:24:00.000+03:00

Şi atât de mult trăiesc în lumea mea

Încât nu vreau să văd ce e afară

Atât de rău am înţeles că este

Încât mi-e frică de sufletul meu, să nu mă doară

Înlănţuită de propria mea frică

Trăiesc în minciunile mele proprii

Un adevăr nu vreau sa aflu

Nu vreau să mă doară ochii.

Daca mi se reproşează cine sunt

Ştiu, sunt o persoană banală

Dar parcă mă doare în interior

Mă doare şi mi-e teamă…

Privesc ceilalţi oameni şi parcă

Toţi ştiu ce vor să facă în viaţă

Răutatea şi ura ne-nconjoară

Încet, încet ne cuprinde

Arde sufletul şi distruge inima

Fără a o întreba ce simte.

Leapşa

2011-08-25T19:21:00.001+03:00

Leapşa de la Annitu. ^-^
1. Să începem cu ceva simplu. Revista preferată. Argumentaţi!
Cool Girl, pentru că dă sfaturi fetelor şi este foarte interesantă.

2. Culoare preferată.
Verde.

3. Serialul preferat.
The Vampire Diaries

4. Emisiunea preferată.
În puii mei

5. Cartea preferata.
Pe aripile vântului .

6. Cântecul preferat.
Momentan: Backstreet Boys - Incomplete

7. Filmul preferat.
Mândrie şi prejudecată, momentan.

8. Blogul preferat.
N-am. Multe bloguri sunt faine.

9. Cântăreţul preferat.
N-am.

10. Ţara preferată.
America.

Leapşă pentru Marius , Iully o.O şi Claudiu şi cine mai vrea. ^^

Amintirea

2011-07-01T20:08:00.003+03:00

Este ceva ce-ţi rămâne în minte

Şi câteodată îţi mai aduci aminte...

Poate fi focul ce-a ars înăuntrul tău

Şi ţi-a distrus orice fel de raţiune

Poate fi sângele pierdut în lupta

Ce-ai dat-o în numele iubirii

Poate fi un sărut ce ţi-a rămas în minte

Care te rupsese de la orice e real

Poate fi tristeţea anumitor zile

În care ai sperat în zadar...

Poate fi jucăria care ai aruncat-o undeva

Cu care te-ai jucat când erai copil

Este amintirea, un cristal

Ce nu ţi-l poate nimeni lua

Joc periculos

2011-06-25T16:34:00.002+03:00

Am jucat un joc periculos

Am aprins focul şi a ars tot

S-a dus, s-a dus o prietenie

Ce a fost şi nu o să mai fie...

Mă apropiasem prea mult de pisic,

Părea chiar blând,frumos şi dulcic,

Am vrut să-l mângâi şi m-a rănit

Cu ghearele sale de oţel m-a lovit

M-am uitat la rană şi am văzut

C-a scris ceva cu ghearele pe mână

"Te urăsc!" am citit cu tristeţe,

Şi sângele curgea din rana pură...

Întuneric…

2011-05-26T18:43:00.004+03:00

Erau doar fluturi lângă mine

Învăluită de parfumul florilor eram

Iar Soarele, ah, cât îl iubesc

Şi poteca aceea…toate îmi lipsesc…

Fluturii ce erau coloraţi odată

Acum sunt negrii,sfărâmaţi

Soarele a dispărut şi norii m-au cuprins

Mi-au distrus calea, poteca…

Stropii de ploaie…îi ador

Le ador mireasma unei clipe

Şi durerea unei amintiri

Ador rănile create de puterea lor!

E întuneric şi nu ştiu cat voi rezista aşa

Ah, întunericul ce-nvăluie clipa

Şi creează misterul pe care îl ador

Mă face să văd acel Soare ce s-a rupt din mine

Şi m-a lăsat…cu nimic.

Ochi misterioşi

2011-05-16T20:13:00.004+03:00

Păzeşte-te de ochii ispititori

Căci sunt prea atrăgători,

Au capcana pregătită

Ce te va face să zbori.

Odată priviţi intens

Vei învăţa să zbori şi să crezi

Că totul e posibil, ai să vezi.

Acest feeling are şi nume

Dar e-un mister ciudat

Ce pare cu renume.

Singurătate vs Suflet

2011-05-12T22:23:00.000+03:00

„Eşti singur numai atunci când nu mai ai să-ţi spui nimic”

(Tudor Muşatescu, Scrieri 2)

Singurătate vs Suflet

Singurătatea este o stare de spirit care ne distruge sufletul pas cu pas, te întristează tot mai mult, dar tu de fapt nu eşti singur pentru că ai atâtea să-ţi spui, atâtea sfaturi, ai atâtea frumuseţi de văzut încât n-ar trebui să te simţi singur, aşa cum spunea şi Tudor Muşatescu „Eşti singur numai atunci când nu mai ai să-ţi spui nimic”.

Această stare de spirit apare în diverse momente ale vieţii. Unele momente ale vieţii îţi pot crea această iluzie încât să simţi că poţi avea încredere doar în tine însuţi, iar în restul, nu ai cum să ştii. Ai senzaţia că toţi sunt împotriva ta, iar această iluzie îţi ascunde unele aspecte frumoase ale vieţii, cum ar fi că, de fapt, nu eşti singur. Ai atâţia oameni dispuşi să te ajute, să-ţi fie prieteni, să te asculte şi să-ţi poată alunga această iluzie care sfarmă sufletul tău. Dar chiar fără ajutorul altora, sufletul tău se regenerează, iar în învălmăşeala de gânduri există o portiţă de scăpare, o încurajare, ceva care te va face să fii imun la iluzia singurătăţii, pentru că sufletul, deşi uneori pare slab, devine puternic.

Sufletul omenesc deţine multe secrete şi o întreagă bibliotecă de stări, ce provin din diferite momente ale vieţii, care ajută mai mult sau mai puţin la conturarea viitorului. Unele stări, sau amintiri, le ascundem în suflet, dar vor ieşi la iveală la un moment dat. Dacă singurătatea ar fi ploaia, iar fericirea ar fi soarele, observăm că uneori singurătatea este necesară. De exemplu, când eşti supărat, să fii lăsat singur este mai util decât să încerce cineva să te ajute,dar cum spuneam, sufletul omenesc se regenerează, iar motivul supărării rămâne doar o amintire.

În concluzie, dacă te gândeşti bine, niciodată nu ai fost sau vei fi singur pentru ca mereu vei găsi o cale spre lumină.

3 MAI 2011.

Puterea Iubirii

2011-05-12T21:59:00.000+03:00

Puterea iubirii

Iubirea este cel mai frumos sentiment. Ea poate trece orice graniţă şi nu ţine cont de nimic; deţine controlul acolo unde există, creează iluzii, dorinţe, dar poate să-ţi înceţoşeze judecata şi logica. Mircea Florian are dreptate când spune că „Ceea ce a fost clădit cu iubire nu poate fi doborât niciodată.”

Iubirea are putere asupra vieţii şi asupra sufletului uman. De fapt, are putere asupra prezentului,chiar şi viitorului. Prieteniile clădite prin iubire nu pot fi rupte pentru că, aşa cum am mai spus, iubirea controlează o întreagă realitate şi ne poate ghida spre lucruri ce păreau imposibile, iar o prietenie adevărată trece si prin foc. Iubirea stabileşte legături ce pot fi imposibil să se distrugă. Acest sentiment îţi arată sensul vieţii, drumul spre fericire, realizează imposibilul şi salvează vieţi.

Uneori, însă, iubirea are şi rezultate negative atunci când dăruieşti iubire şi nu primeşti înapoi nimic. Această fiară, ce se joacă animalic cu inimile şi sufletele oamenilor, ne poate face să acţionăm greşit, alungă raţionamentul şi ne utilizează ca pe nişte marionete. Poate să te ducă în al nouălea cer sau te poate arunca în noroi, te poate răni. Puterea iubirii este mare şi îţi joacă feste câteodată, creează iluzii, iar ca urmare nu-ţi poţi controla acţiunile.

Există doua extreme în care te poate duce iubirea: cerul sau noroiul. Dacă te duce către cer, sufletul este însorit, iar zâmbetul şi ochii nu pot să ascundă ceea ce simţi. Dacă te duce în noroi, îţi sfarmă sufletul în bucăţi, te nenoroceşte. Există un singur medicament ce poate regenera sufletul: timpul.

Flowers & Nature

2011-04-21T23:04:00.004+03:00

Ai grija ce flori culegi caci unele inteapa,iar fiecare floare se usuca daca este rupta tulpina din radacina,insa in locul celei rupte va rasari alta floare,poate chiar mai frumoasa.

More photos on http://www.facebook.com/pages/The-Green-Light/120976024637617

M-au rănit

2011-04-09T14:33:00.001+03:00

Alerg prin întuneric fără să privesc

Şi mii Şi mii de gânduri mă urmăresc

Eu tot încerc să scap de ele,dar...

Nu reuşesc...

Şi cad...cineva îmi pusese piedică

Şi toate gândurile mă prinseseră

Au dat în mine cu putere şi...

M-au rănit...

Am încercat să mă ridic

Dar mâinile şi picioarele erau

Pline de sânge închegat,dar proaspăt

Eu sângeram...

Pe jos erau bucăti de sticlă

Ce mă răneau şi-mi tăiau pielea

Iar mai departe se afla

O oglindă..

Un foc micuţ s-a aprin

Şi în oglindă m-am privit

Şi am văzut ceva ciudat

Alt om...

O lume perfecta

2011-03-03T21:59:00.002+02:00

Noaptea soseşte cu paşi grei în micuţul orăşel numit Holliville. Somnul îi cuprinde pe toţi. Însă micuţa Suzie,în vârstă de doar şase anişori nu putea dormi.

Vroia să se joace şi se gândi să o trezească pe sora ei mai mare,Ashley,care dormea în camera alăturată. Merge tiptil la patul ei şi strigă:

- Hai să ne jucăm!

Ashley îşi pune plapuma peste cap si nu o baga in seama. Suzie se duce la întrerupător si aprinde becul strigând din nou:

- Hai sa ne jucam!

Ashley se ridica,ii spune o poveste si se întoarce in patul ei. Întunericul a cuprins si lumea ei. Pasea prin întuneric căutând o lumina. Era desculţa si simţea fiecare piatra pe care calca. Deodată,calca pe ciment. A întins mana si a simţit un perete. Tot căutând,a pus mana pe o clanţa. Acolo se afla o uşa. A deschis acea uşa si in fata i se ivi o lume complet noua. Casele erau noi si frumoase. Puţine maşini circulau pe acea strada. Oamenii mergeau fericiţi pe trotuar, luminaţi de soarele zâmbitor de deasupra lor. Ashley,cum de păşi in acea lume,simţi cum hainele de pe ea se schimbau in unele mai comode,iar in picioare avea adidasi de firma. Paseste uşor,uimita de ceea ce vedea:o lume perfecta. Mergând pe trotuar,din partea opusa venea sora ei mai mica,Suzie,alături de mama lor.

- Aici erai ,Ashley!a spus mama ei,zâmbitoare. Suzie vrea sa se plimbe cu tine prin cartier.

- Serios?

De obicei, Suzie vroia mereu sa se plimbe cu mama ei,dar cu ea niciodată. S-au plimbat fetele si Suzie,povestea cum se juca cu prietenii ei. Deodată,toata lumea alerga in direcţia opusa. Nu mai erau maşini pe strada. Pana si Suzie fugise. Dar Ashley rămăsese locului. Privea cum totul se întuneca si se distruge. Un nor negru acoperea lumea perfecta. Odată ce era umbrita de acel nor,fiecare casa se distrugea. Deodată,norul negru se opri,înainte sa o umbrească si pe Ashley. Ea se uita înapoi:nimeni,insa soarele inca lumina acea parte a lumii. Se uita in faţă si in faţa ei apăru Suzie, zâmbitoare. Veni la ea si ii spuse:

- Ashley,hai sa ne jucam!

- Stai sa verific ceva. a spus ea si făcu cativa paşi către zona umbrita.

Cu fiecare pas pe care îl făcea,norul se îndepărta. Vroia sa-si salveze lumea perfecta si ii veni o idee.

- Hai sa ne jucam "Prinsa".i-a spus lui Suzie si a început sa alerge.

Suzie alerga si ea si intrând in joc,Ashley nu sesiza ca la un moment dat,sora ei dispăruse. Obosita,se uita in urma: Suzie nicăieri.

- Crezi ca poţi tine departe acest nor?a spus o voce.

- Ashley!striga o voce de fetita in spatele ei.

Ea se uita si o văzu pe Suzie plutind in aer. Atunci,apăru un om care o ţinea pe Sora ei. Fusese invizibil si acum apăruse .A scos un pistol ,iar fetita,când văzu pistolul,îl musca pe necunoscut si fugi la Ashley. S-au auzit focuri de arma?!

- Ashley! striga micuta. Uite artificii!

- Ce?întrebă Ashley uitându-se spre cer.

Si se trezi. Suzie era lângă patul ei spunându-i de artificii. Au mers la geam si au privit jocul de artificii de pe cerul înstelat. Ashley îsi aminti visul si spuse:

- Lumea aceasta este perfecta aşa cum e!

Doua inimi

2011-02-03T17:03:00.002+02:00

Ploaia lovea cu putere pământul. Cerul devenise negru. El i-a dat părul la o parte să-i vadă faţa mai bine. Ea plângea. A şters-o de lacrimi,dar din ochi tot mai cădea câte o lacrimă. I-a luat mâna dreaptă în mâinile sale,era rece. Inelul de la el dispăruse. Ea se uita la balta de sub picioarele ei,cum îi uda pantofii cu toc. El îi ridică faţa să-i vadă ochii. Ea îl priveşte tristă. Vedea în ochii ei ceva ce nu mai văzuse la nimeni,vedea că îl iubeşte. Şi el o iubea şi i-a zâmbit. A zâmbit şi ea simţind căldura din ochii săi. S-a apropiat de el şi l-a luat în braţe. El a simţit cum trupul ei ud se lipeşte de el şi cum îl strânge în braţe. S-au îmbrăţişat transmiţând dragostea lor. Ea s-a desprins de el şi s-a uitat în ochii lui. S-a apropiat de el şi l-a sărutat. Fără să îşi dea seama,ploaia se oprise şi un curcubeu răsărise din locul unde stăteau ei.

Peste câteva ore erau acolo maşini de poliţie,ambulanţa şi jumătate de oraş. Pe jos erau corpurile celor doi ,îmbrăţişaţi,dar pline de sânge. Inimile lor nu mai băteau,dar dragostea lor a fost şi este eternă. Au fost îngropaţi unul lângă celalalt,iar florile niciodată nu se ofileau. Ba chiar a crescut o tufă de trandafiri între ei,ca ei să fie mereu împreună şi după moarte.

Într-o cutie de pe raftul din camera fetei este un inel cu inscripţia iniţialelor lor. Lângă inel se află un bilet pe care scrie „TE IUBESC!”

Pot să lovesc

2011-01-30T15:16:00.003+02:00

Dau cu pumnul în ceea ce se cheamă frică
Şi păşesc hotărâtă spre ţelurile mele
Oricine şi orice în faţa mea se pune
Să fie atent sau atentă,nu mă ţin de glume
Când am curaj şi vreau neapărat ceva
Pot să lupt împotriva oricui,şi împotriva ta
Deci ai grija,prietene,şi nu te băga
În visele ce le pot realiza

Pot să lovesc cu pumnul foarte tare
Când cineva se bagă în treaba mea
Nu mă interesează că eşti regele lumii
Sau regina unei populaţii de oameni
Nu mă interesează că eşti atotputernic
Căci eu dacă am un vis
Îl pot realiza fără să mă poţi opri.

O cameră goală

2011-01-23T14:48:00.000+02:00

O cameră goală neluminată,

Fără culoare şi fără pic de viaţă

Pătată cu noroi venit de afară

Nu-i nimeni să o cureţe iară.

Broasca se mişcă ca disperata

Şi nu-i nimeni să deschidă,soarta.

Cheia e ascunsă bine undeva

Încât nimeni să deschidă uşa nu va putea

Dintr-o dată uşa descuiată a fost

Mirat a fost si cel ce-a intrat

Când a văzut atâta singurătate

Şi atâtea cicatrici de neuitat

A alungat toată tristeţea

Ce-a fost vreodată acolo

Şi a adus cu el tinereţea

Ce-a curăţat acel noroi.

În cameră a fost din nou lumină

Şi fericirea ce lipsea de-un timp

Curat a fost pentru o vreme

Până ce soarta din nou a lovit

Facebook

2011-01-19T10:30:00.002+02:00

Au fost odată doi copii

Mici,frumoşi,ca îngerii

Şi gemeni erau amândoi

Căutaţi pe facebook goi.

Lis,pe fată o striga

Ea scrie cu mâna stângă

Poartă haine decoltate

Şi face poze deochiate

Frate-su era mai şmecher

Şi se tot juca cu un ştecher

Avea părul dat cu gel

Mă-sa vru să-l facă chel

Lis pe facebook căuta

Joc pentru a se juca

Şi găsi profil de star

Cântăreţ frumos din bar

Se gândi cum să-l vrăjească

De ochi să se folosească

Dar fratele ei veni la ea

La calculator dorea

Să mai spargă un id

De la facebook el ciordi

O dă pe sor'sa la o parte

Să fie totul ca la carte

Ea pleacă prea supărată

Să mai poată să-l şi bată

Vru să plece dar văzu

Că pornise radio zu

Lumina se stinse-n casă

Internetul i-l furase

Frate-su se enervă

Dar ea imediat observă

Că cineva se furişează

Pe uşă la ei în casă

Băiatul văzu şi el

La uşă fugi,defel

Însă se-mpiedică şi cade

Nu pe burtă,ci pe spate

Soră-sa cade şi ea

Şi să strige ea dorea

Dar în casă apărură

Bunicii lor de la ţară

Ei pe uşă au intrat

Să se ridice i-au ajutat.

Umbra

2011-01-12T19:09:00.002+02:00

Propria-ţi umbră te urmăreşte zi şi noapte
Apare la lumină şi la-ntuneric dispare
Mişcări-le-ti imită şi tot ea nu spune
Ce şi cum,e mereu pusă pe glume..

Cum întinzi mâna,hop şi ea ca tine
Cum vrei să o prinzi,fuge şi s-ascunde
După o altă umbră plină de glume
Este ca tine,e propriul tău suflet.

Este ca tine,aceeaşi fire,acelaşi om
Ca sufletul tău,acelaşi tu ai spune
Însă diferă multe la cum este ea
E umbra ta,e moartă,dar vie..

În ea-ţi vezi propria reflexie
Şi propria-ţi viaţă frumoasă
Îţi vezi gândul şi starea
Şi tot ce te-nconjoară..

Cioburi de sticlă

2011-01-10T21:00:00.003+02:00

Cioburi de sticlă căzând la pământ

Sângele din propriile-mi mâini curgând

Atâta durere,şi totuşi atâta dorinţă

Un suflet rănit spart în nefiinţă...

Şi sufăr,sufăr în continuarea vieţii mele

Chiar dacă nu opresc al sângelui trecere

Chiar dacă doare acea rană a sa

Totuşi,viaţa mereu va exista

Şi atingând cu mâinile-nsângerate

Acea tăcere,acea splendoare

Plină de culori şi totusi plină de tristeţe

De unde atâta frumuseţe?

Dar am pătat acel tablou mirific lăsat în uitare

Am pătat acea minune creată de un pictor mare

Cu mâinile mele,cu sânge alunecând

De ce m-am apropiat de tablou visând?

Am luat înapoi mâna,dar prea târziu

Roşul sângelui a stricat acel peisaj viu

Am distrus o operă de artă fară a dori

Nu mă gândeam că durerea aceea va spori.

Aminteste-ti

2011-01-08T20:00:00.004+02:00

Când visele au murit şi-un viitor
Mai negru decât ţi-ai imaginat
Au apărut în calea ta
Fără vreo chemare sau ceva
Aminteşte-ţi că eşti viu
Şi speranţa trăieşte.

Când totul pare fără final
Sau cu final trist
Şi parcă nimic nu va fi
Cum ţi-ai fi dorit
Aminteşte-ţi că eşti viu
Este ceva omeneşte.

Când îţi vine să zâmbeşti
Dar fără motiv nu poţi
Gândeşte-te la ceva care
Ţi-ar putea colora viaţa.
Aminteşte-ţi ca eşti viu
Şi asta este ce contează

In noaptea intunecata

2011-01-08T16:06:00.005+02:00

E liniste dar aud un suierat

E noapte dar stiu ca am cantat

E cald,dar stiu ca e rece

E inima mea ce sufera,dar trece...

Simt ce n-am mai simtit pana acum

Simt de parca cineva vine pe drum

Ma gandesc ca totusi a revenit

Degeaba,e doar un alt vis aiurit.

Desi aud sunetul masinii sale gonind

Si inca sper sa-l vad spre mine venind

Sa-l aud din nou spunand cuvinte

Deja imi aduc din nou aminte

Dar totusi,in noaptea intunecata de acum

Chiar daca masina lui e pe drum

El asteapta sa merg la el

Dar invers ar trebui sa fie,de fel.

Si totusi,vazand ca nu ma uit

Deschide portiera si a fost sosit

Vine la mine si ma prinde de mana

E prea frumos ,si lumineaza luna.

Burning like fire

2011-01-06T14:29:00.002+02:00

Îi simt privirea asupra-mi.Vine spre mine cu aceiaşi paşi ,dar cu zâmbetul pe buze. Îl văd .E atât de frumos. Vântul îi mişcă minunatul său păr de aur. Zâmbetul acela strălucitor,vreau să-i simt buzele apăsându-le pe ale mele. Vreau să-i simt îmbrăţişarea divină. Cu fiecare clipă ce trece,se apropie de mine. Când ajunge în dreptul meu,mă salută poiliticos,zâmbind şi trece mai departe.

Mă opresc. El se duce la nişte amici de-ai lui şi râde cu ei. Mă uit la el îngândurată. El nu ştie că îl vreau aproape. Sau poate ştie,poate i-a spus cineva că îl plac şi el nu e interesat. Cred că bârfitoarea aceea. Oricum,acel zâmbet a fost fermecător. M-a privit cu acei ochi minunaţi,de-un albastru incomparabil. În sinea mea mă gândeam că ar trebui să vorbesc cu el,să-i spun adevărul,să aflu părerea lui, dar am spus că nu merită să-l deranjez din distracţie. Totul ar trebui să rămână aşa cum este, dar inima mea îl doreşte. Altă zi,alte speranţe distruse. Merg în continuare, la ora. Gândul îmi stă la zâmbetul acela fermecător,de înger. Un coleg mă vede îngândurată. Vine la mine şi mă întreabă:

-Ce s-a întâmplat?

Eu încerc să par veselă şi am spus:

-Nimic,ce să se întâmple?

El se uită la mine atent şi spune:

-Minţi.Ochii tăi ascund ceva. Spune ce te supără. Sau cine te supără.

Eu mă uit la caietul de pe bancă. Desenasem o inimă frântă pe el. El vede inima şi spune ironic:

-Ce a mai făcut?

Eu închid caietul şi spun întristată:

-Asta e,că n-a facut nimic.

-Dacă el nu face nimic,fă tu ceva.propune el.

-Josh,mi-e teamă că oricum nu se întâmplă nimic. Cred că bârfitoarea aia de Tory i-a spus deja că îmi place de el.

-Şi ce are?Te provoc să te duci la el şi să vorbeşti cu el mai mult de doua minute.

Eu m-am uitat la el uimită şi i-am spus tristă:

-N-am curaj.

El a pus mâna pe umărul meu şi a spus:

-Ba da.Dar ţi-e frica de eşec.Nu-ţi fie teamă,încearcă să vorbeşti cu el. Dacă reuşeşti să faci aşa ceva,îţi dau ceva.

Mă decid să accept provocarea.

-Şi dacă nu reuşesc ce se întâmplă?Plus că doar nu stai să mă cronometrezi.am spus eu amuzată.

-Ba da.

M-am uitat urât la el:

-Se cheamă spionaj. Josh,te rog să ai încredere în mine.

-Glumeam şi eu.Am încredere în tine.a spus el.Vine profu'.

-Şi dacă nu reuşesc ce se întâmplă?Plus că doar nu stai să ma cronometrezi.am spus eu amuzată.

-Ba da.

Se ridică şi pleacă.Mă decid să accept provocarea.Totuşi,îmi plac provocarile.O să încerc în pauză să vorbesc cu Reed. Poate reuşesc să nu mă bâlbâi.Însă ca să nu mă pierd,ar trebui să fiu veselă. Ce mă face pe mine veselă?Muzica.Vreau să scot căştile din ghiozdan ,dar Josh îmi trimite un bileţel,căci stă în banca din faţă.Pe bilet scrie:

"Am încredere în tine"

I-am zâmbit,dar profu' a văzut şi a venit la mine.Am ascuns biletul în bancă.

-Domnişoară,te rog să îmi dai acel bileţel.

Josh s-a uitat în faţă ,iar eu am întrebat:

-Ce bilet?

-Biletul pe care ţi l-a dat Josh.

-Aaa,la asta vă referiţi?Am scos din ghiozdan un alt bilet pe care scrisesem eu numele unei cărţi şi i l-am dat profesorului.Acesta s-a uitat la bilet prin ochelarii mari pe care-i avea la ochi şi spune:

-Aha,nu stiam că citesti carti SF.

Şi pleacă.

După aceea,sună alarma de incendiu.Profesorul ne spune puţin speriat:

-Nu trebuia să se întâmple aşa,dar nu contează.Copii,vă rog să ieşiţi în linişte afara.Nu fugiţi.E un exrciţiu.

El nu ştia dar eu ştiam că ceva s-a întâmplat.Nu era doar un exerciţiu.Însă această alarmă era un prilej de a vorbi cu Reed.Am ieşit afară din clasă,Josh a venit la mine şi m-a întrebat:

-Ce bilet i-ai dat?

-Scrisesem pe o foiţă numele unei cărţi SF.

-Ok,bine că a crezut că ăla era biletul.Deci acum ar fi un moment potrivit să vorbeşti cu..hei!

Eu tocmai mărisem viteza şi în câteva minute eram deja în faţa intrării în clădire.Am văzut că mulţi erau deja afară.Îl caut pe Reed,dar nu îl văd.Merg pe trepte încet să nu alunec.În spate erau nişte băieţi. Merg înainte şi cineva alunecă pe gheaţă şi mă dărâmă şi pe mine în zăpadă.Mă uit cine îi şi nu mai am cuvinte să îi spun ceva.Era Reed care acum îşi cerea scuze simţindu-se vinovat de căzătură.

-Îmi pare rău.Scuze scuze!Nu am vrut,dar idioţii ăia s-au tot împins în mine.

Tocmai atunci ieşise şi Josh şi când a văzut că Reed mă ridică din zăpadă a zâmbit.Eu l-am întrebat pe Reed ce s-a întâmplat.

-Incendiu?Nu,dar amicii mei dăduseră foc la ţigară şi un puşti a văzut şi a pornit alarma.

-Ok.

Aveam emotii.Tremuram,roşisem deja.Dintr-o dată am avut o viziune.Am văzut şcoala luând foc.Când l-am văzut pe Reed m-au apucat din nou emoţiile şi am uitat de viziune.L-am întrebat dacă vrea să asculte muzică cât timp se reinstaurează liniştea.A acceptat.Am scos căştile şi i-am dat şi lui să asculte. Când tastam căutand o melodie îmi tremura mâna şi el uitându-se la telefon a pus mâinile pe încheieturile mâinilor mele şi a spus:

-De ce tremuri?

Eu m-am uitat la el şi am roşit.Am putut să rostesc doar două cuvinte:

-De frig.

Nu puteam să îi spun că aveam emoţii. S-a uitat în ochii mei.Eu mă gândeam ce melodie să pun care să-i placă şi lui şi nu găseam.El îmi dăduse drumul la mâini.M-am uitat le el şi am rămas pentru câteva clipe tăcuţi uitându-ne ochi în ochi.Îi vedeam faţa.Îl vedeam zâmbind,îl vedeam apropiindu-se.Îi simţeam respiraţia.Buzele lui erau la câţiva centimetri distanţă de buzele mele.Atunci,dintr-o dată ne-am dat seama ce vrem să facem şi el s-a retras.Ne vedea o şcoală întreagă.Am pus o melodie la nimereală şi am ascultat muzică în linişte.Dintr-o dată,am simţit fum.Mi-am întors privirea către şcoala şi am văzut fumul ieşind pe ferestre.Toţi se panicaseră.

-Mă duc să văd ce se întâmplă.a spus Reed dând drumul la cască şi plecând.

Eu am rămas pe bancă şi m-am gândit la acel gest.Am ascultat muzică.Am fost curioasă totuşi să văd ce s-a întâmplat.Aşa că m-am ridicat şi am pus căştile în buzunar.Am mers unde erau mai mulţi oameni şi am întrebat-o pe Verny care e treaba.Reed era mai încolo.

-Păi,a dat cineva cu benzină în şcoală şi acum aşteptăm să vină pompierii. a spus Verny.

-Şi a dat foc?am întrebat.

-Da..a spus ea.

Am vrut să merg la Reed,dar emoţiile iar mă cuprindeau. El vorbea cu nişte amici. Mă vede şi vine la mine. Mă întreabă speriat:

-Aveai ceva în ghiozdan?Ceva preţios,vreau să spun.

-De ce?Opaa!!Nu se poate!Desenele mele!

-Mă duc după ghiozdan acum.

-Nu!am spus,dar el deja fugise înăuntru unde totul luase foc.

Josh a venit la mine şi mi-a spus:

-Nu vii la colegi?Face prezenţa să vadă dacă suntem toţi.

-Nu pot!Trebuie să îl ajut.am spus şi am făcut un pas către clădire.

Elen

2011-01-03T19:56:00.002+02:00

Eram într-o casă mare,cu două etaje.Pereţii erau vopsiţi în culori vii. Stăteam pe o canapea între Dan şi Iulia. Rinee,gazda acestei mici petreceri,stătea în fotoliu şi ne povestea despre minunatul Paris. Părinţii lui erau la bucătărie şi auzeau cam tot deci nu prea puteam să bârfim. Aşteptam cu toţii clipa: plecarea adulţilor din casă. Când tocmai ne spunea Rinee despre Turnul Eifel,mama lui a spus:

-Noi mergem la mătuşa Talia. Voi să staţi cuminţi până ne întoarcem.

-Da,mama spune Rinee vrand sa pară vesel.

Parinţii ies pe uşă,timp în care noi aşteptam să auzim maşina mergând pe stradă.

-Ce e cu liniştea asta? intreabă mama lui Rinee aruncând o privire spre noi.

-Nimic,mă gândeam să aduc jocul acela. Unde l-ai pus?Cel în care muţi pioni.a spus Rinee.

Tatăl lui intră pe uşă şi spune nevestei sale:

-Dragă,ar trebui să plecăm,ne aşteaptă sora mea.

-Imediat,copii,să nu cumva să aud că aţi pus muzica la maxim sau că aţi dat vreo petrecere.

-Bine,mama.Mă duc să iau jocul. Cred că ştiu unde este.a spus Rinee ridicându-se din fotoliu şi mergând spre subsol.

-Vai,îţi vine să crezi,dragă?Băiatul nostru a chemat prietenii la el.

-Da,de parcă nu a mai făcut aşa ceva.

-Să mergem!Talia ne aşteapta.Cred că am întârziat.Copii,daca e vreo urgenţă,numerele de telefon sunt pe frigider.

-Bine,mama!

-Noi plecăm!Să vă distraţi!

Şi pleacă.Maşina porneşte.

-În sfarsit!exclamă fericit Rinee revenind cu nişte lumânări.Ştiţi ce o să facem diseară?

-Ce?întreb eu.Peterecere cumva?

-Nu.spune Rinee.

-Eu ştiu.spune Dan.O să chemăm fantome.

-Băi,eu n-am venit pentru aşa ceva.spun eu suparată.Dar totuşi,pare o idee bună.

-Fantome??spune Iulia.Băieţi,deci nu stiam că pentru asta m-aţi chemat.

-Ok,deci cine fumează dintre voi?intreabă Rinee.

-Eu nu fumez.au spus baieţii în acelaşi timp.

-Voi fetelor?ne-a întrebat Dan.

-Noi nu fumăm.am spus eu.

-Nu are taică-tu chibrite pe undeva? a întrebat Iulia.

-Mă duc să caut eu undeva.am spus eu.

Şi am mers în bucătărie. Am căutat într-un sertar unde erau tot felul de lucruri.Am găsit într-un final cutia de chibrituri. Am luat-o şi am închis sertarul. Dintr-o dată se stinge lumina. O aud pe Iulia cum ţipă.Acum sigur s-a dus în braţele lui Rinee. Luasem o lumânare cu mine aşa că o aprind. Vreau să deschid uşa dar nu se deschide.

-Oameni buni,deja aţi chemat fantomele fără lumânări?am spus eu.Deschideţi odată!

Mai încerc uşa,dar ceva e pus în faţa ei.Nu-i mai aud pe prietenii mei. Parcă nu mai erau acolo. Poate erau lângă uşă.Aud uşa încuindu-se.

-Băi!Deci voi vreţi să mor aici?Deschideţi odată!

Nimic.

-Stau aici să mă rog de voi să îmi deschideţi?Gata!

Caut o cheie în sertar dar nu găsesc.Aştept să mi se deschidă să ies de acolo. Degeaba. Nu se întamplă nimic. Un vânt uşor îmi mişca părul lăsat liber şi stinge lumânarea.

-Ce efecte.Cum aţi reuşit?Ok.Acum serios.Lăsaţi-mă să ies.

Nu se întâmplă nimic. Ma enervez deja. Aprind chibritul,dar un alt vânt stinge focul. I-au alt chibrit şi îl aprind,dar un al treilea vânt îl stinge şi deodată aud o melodie uşoară.Nu se aude tare,ci încet. Ameţesc.Simt că picioarele nu mă mai susţin.Parcă se mişcă pământul de sub picioare. Lumina se aprinde şi o vad. Era fantoma! Arată putin mai înaltă decat mine,îmbrăcată lejer ,cu o faţă pe care o mai văzusem undeva. Însă ceea ce o făcea fantomă era transparenţa. La cât de şocată sunt,nu mai pot să mă mişc,nici sa vorbesc.Mă uit cu gura cascată la fantomă. Am încremenit.

Fantoma se uită la mine cu o privire de "vreau să te ucid" şi parcă ceva înăuntrul meu îmi dă puţină putere.Vreau să fug,dar corpul nu mă ascultă.Cer voinţei să mă ajute şi parcă pot să mă mişc,dar picioarele îmi sunt lipite de pământ.De vorbit tot nu pot vorbi,însă fantoma vine în spatele meu.

-O să mori şi o să moară şi prietenii tăi.îmi şopteşte fantoma la ureche.

-Dacă te atingi de prietenii mei,te fac praf! spun eu,plină de nervi.

-Vai!Şti şi tu că nu mă poţi omorâ,DOMNIŞOARĂ.

Atunci mi-am amintit de o persoana.Teoretic nu era vina mea că murise,dar de fapt facusem doar o miscare gresita.

-Îţi mai aduci aminte acea zi?Acea petrecere unde tu flirtai cu băiatul acela. Cum îl chema? A,Dan.L-am văzut în sufragerie.

Îmi aduc aminte.Şi atunci imaginea bucătăriei dispare şi sunt din nou la petrecere. Îi văd pe prietenii mei glumind într-un colţ al camerei. Muzică era la maxim.Toată lumea dansa. Mă uit în jur şi mă văd pe mine. Eram la masă şi mâncam nişte sărăţele.Dan vine la mine.Începuse să flirteze cu mine,şi începusem şi eu să flirtez.Mă uit la Elen şi văd că vorbea cu nişte băieţi. Stătea rezemată de masă,în spate,unul din băieţi îi pune ceva în băutură. Vreau să mă duc la ea,dar sper că vă face aşa ceva altcineva. Ea vede că mă uit la ea speriată şi se uita la mine urât.

-Credeai că poţi numai tu să flirtezi cu băietii?îmi spune fantoma la ureche.

Retrăiam clipele acelea din nou. Simţeam că ceva înăuntrul meu îmi spunea să o opresc să mai vorbească cu acei băieti şi să o avertizez în legătură cu băutura. Însă când am văzut-o cum se uita la mine am renunţat şi am continuat flirtul. Ea întotdeauna m-a urât că eram cea mai buna la şcoala,toţi băieţii mă admirau şi totuşi se întreba de ce îi refuz pe toţi la final.

Ea se uita la mine şireată,ia băutura şi bea. Eu nu mă mai uitam la ea şi decorul dispare. Sunt acasă şi mă văd pe mine citind un mesaj de la Dan: "A murit Elen".Şi imaginea dispare. Revin în realitate. Deschid ochii şi mă văd pe podeaua bucătăriei,pe jos. În dreapta mea era Dan,iar în stânga mea era Iulia si Rinee.

- S-a trezit. a spus fericită Iulia.

- Ce s-a întâmplat?a întrebat Dan. Am văzut că nu mai vii şi am venit aici.

- S-a întâmplat că Elen ne bântuie. am spus eu.

- Nu suntem bântuiţi,e doar o gluma. Noi am închis uşa şi geamul era puţin crăpat să creeze mister.

- Serios,măi. Am văzut fantoma lui Elen şi vrea să mă omoare.

- Ok,nu te credem. Vrei sa ne sperii tu. a spus Rinee. Ştiu casa asta,nu are istorie înspăimântătoare.

- Ok,nu mă credeţi?Atunci cum aţi făcut să am viziunea aia sau să văd din nou scena de la petrecere când s-a otrăvit Elen?

- Ăă ... când noi...mda.. a spus Dan.

- Când voi ce?a întrebat Iulia.

- Când flirtam noi atunci. Atunci i-au pus nişte băieţi ceva în băutura lui Elen şi de aceea a murit. Şi din cauza invidiei spune că e vina mea. i-am lămurit.

- Mda,ea era mereu geloasă pe tine. a spus Iulia.

- Partea bună e că nu mai trebuie să chemam noi fantomele. am spus eu.

Am plecat cu toţii în sufragerie şi am aşteptat să reapară fantoma. Am pornit televizorul,căci curentul revenise şi ne-am uitat la ştiri. Iuliei i se făcuse sete şi a spus că se duce să ia nişte apă. Rinee a mers cu ea. Am auzit uşa încuindu-se şi am spus:

- Vor intimitate.

După cinci minute am auzit un ţipăt. Am mers la bucătărie repede şi am încercat să deschid. Era încuiat.

- Deschideţi măi.

- Nu pot!a spus speriata Iulia. Rinee a leşinat şi nu ştiu ce s-a întâmplat.

- Asta meritaţi dacă nu mă credeţi. am spus eu. V-am spus că exista o fantomă!Şi acum o să îl sperie şi pe Rinee. Imediat intru eu!

M-am aruncat în uşă şi nu s-a clintit. Am spus tare:

- Nu ţi-e destul să mă chinui pe mine?? Lasă-l în pace pe Rinee,Elen!El nu are nici o vină. Ieşi la iveală să discutăm civilizat.

Uşa s-a descuiat şi Rinee şi Iulia au ieşit teferi de acolo. Pe faţa băiatului se vedea teama. Elen nu îi arătase moartea ei,ci moartea lui. Am vrut să intru în bucătărie,însă Dan m-a prins de încheietură.

- Ce?am întrebat. Trebuie să termin odată cu fantoma asta.

- Nu. O să te omoare. a spus Rinee. Am văzut eu ce planuri are. O să ne omoare pe toţi. Eu spun să chemăm poliţia.

- Ok,cheamă poliţia acum. Ştii că poliţia poate îndepărta fantomele. Nu popa,ci poliţia. am spus.

Eram nervoasă,întâi pentru că aveau idei fără logică şi în al doilea rând pentru că nu m-au crezut la început când le-am zis despre Elen. Însă acum avem dovada că fantoma ei există şi a venit să ne bântuie. Stăteam în dreptul uşii şi dintr-o dată cineva m-a împins în bucătărie. Uşa s-a închis şi s-a încuiat.

- Nu!a ţipat Iulia şi a încercat să deschidă. Era aşa de speriată. Mi-a strigat numele de trei ori. Dă-i drumul!a strigat de data aceasta la fantomă.

Eu am încercat ,de asemenea,să deschid uşa însă nu mergea. Am dat cu piciorul în ea:nimic.

- Bine!Sunt aici. Acum ce?am spus.

Simţeam teama,dar încercam să par curajoasă. Eu si Elen am fost prietene bune când eram mai mici, dar dintr-o mişcare greşita a ei,aceea de a-mi fura iubitul, a creat această duşmănie între noi.

- Simt că ţi-e frică. am auzit fantoma spunându-mi.

Ceilalţi se duseseră după ceva să spagă uşa. Fantoma simţea teama din mine. Nu am spus nimic. Am continuat să fiu atentă la fiecare sunet.

- Ştii,Elen. Eu nu am participat ,nu am ajutat la moartea ta. am spus eu. Băieţii aceia au fost de vină. Ei ţi-au pus otrava în băutură.

- Nu de asta am venit la tine.

- Dar?

- Toată viaţa mea am visat să te omor.

Era adevărat. În viata reală a fost nebună şi îşi tăia venele zilnic. De doua ori a încercat să se sinucidă. De mai multe ori a vrut să omoare pe cineva,adică pe mine,dar cineva a oprit-o. Teoretic,acum era şansa ei. Era fantoma şi putea să facă orice. Dintr-o dată,sertarul s-a deschis şi un cuţit mare a ieşit din el. A fost aruncat spre mine,dar m-am ferit.

- De ce?De ce ai vrut mereu să mă omori?

Nu a răspuns,dar ştiam că răspunsul era invidia ce o stăpânise de când îmi furase iubitul.

- Am eu motivul meu aşa că îmi faci te rog frumos plăcerea şi să te omori singură?

- Ce??

A luat cuţitul din perete şi am văzut cum arăta fantoma. Albă,îmbrăcată de petrecere.

- Parca TU vroiai să mă omori.

- Dacă mă gândesc mai bine,e mai frumos să te văd cum te omori.

- Nu. Nu am să mă omor doar de dragul tău. De fapt ştii ceva,nici nu ai cum să mă omori.

Minţeam,dar poate Elen mă credea. Am văzut cum stă şi se gândeşte. Mă bucuram că mă crede şi mă gândeam că va pleca.

- Ştiu. De aceea vreau să te omori tu. Dacă nu,o să mă duc la prietenii tăi şi dacă nu te omori,îi omor pe ei.

- Nu!Lasă-i!Nu te atinge de ei!

Iulia auzise şi iar dădea în uşă. Uşa s-a deschis brusc şi Iulia a intrat acolo speriată şi când a văzut fantoma,s-a făcut albă la faţă ,aproape să leşine.

- N-nu se poate!a exclamat.

Fantoma s-a dus la ea,a luat cuţitul din perete şi l-a pus la gâtul ei. Iulia a încremenit,la fel cum am încremenit şi eu când mi s-a arătat trecutul.

- Ia acest cuţit. a spus fantoma şi a făcut să plutească un alt cuţit din sertar. Şi să văd cum îl bagi în inimă. Să văd cum curge sângele.

- Iulia!Stai,Elen. O să mă omor.

Atunci am luat cuţitul şi am l-am pus în dreptul inimii. Dintr-o dată am luat cuţitul din mâna fantomei. Elen s-a mâniat şi a făcut ca toate tacâmurile să iasă din sertare şi să zboare spre mine,însă au nimerit în perete. Iulia a fugit din bucătărie. Tacâmurile s-au ridicat de pe jos şi au zburat din nou spre mine. Am fugit afară din bucătărie şi am închis uşa. Am fugit la prietenii mei care erau în subsol unde nu era nimic ascuţit. Ei erau în jurul unei lumânări şi spuneau incantaţii. Mi-am dat seama că au chemat ajutoare. M-am pus între Iulia şi Dan şi m-am concentrat. Am simţit cum uşile se trânteau şi totul se spărgea în camera.

Fantoma sosi în subsol. Am simţit cum mă cuprinde teama. Pe toţi ne-a cuprins teama,dar Iulia a spus:

- Să nu-ţi fie frică. Imediat vor sosi ajutoare.

Am încercat să fac teama să dispară. Încetul cu încetul am crezut în cuvintele Iuliei. Elen sosi.

- Ţine ocupată fantoma până chemam noi un spirit. a spus Rinee.

Am acceptat şi m-am ridicat din cerc. Am fugit într-un colţ al camerei. Ceea ce vroia fantoma era ca eu să mor. Deci nu prea era atentă la prietenii mei.

- Şi acum ce faci?Nu avem arme. am spus eu.

- Cine a spus că te voi omorî cu arme?a întrebat Elen şi a fugit spre grup.

Am văzut cum intră în corpul lui Dan,Dan s-a oprit din incantaţii,însă ceilalţi au continuat. El a venit spre mine şi începuse să dea în mine,dar m-am ferit de fiecare dată.

- Dan,de ce dai?Opreşte-te!am spus. Ai voinţă doar. Încearcă să faci fantoma să iasă din tine. Încearcă să te mişti cum vrei tu ,nu cum vrea Elen.

Dar el tot dădea. I-am dat un pumn în faţă de a căzut ,am mers la grup şi i-am ajutat cât am putut. Mai puţin şi venea unul din spiritele bune. Dan s-a ridicat şi a venit spre mine. M-am ridicat şi eu,din nou şi am început iar să ne luptam.

- Spirite blânde,vrem să vorbim cu domnul Whitly. a spus Iulia.

Intraseră în contact cu spiritele. Trebuie să recunosc,Elen chiar ştie să lupte. După un timp,când eu am cam obosit,veni fantoma chemată. Ceva alb s-a ridicat din lumânare şi Elen a ieşit din corpul lui Dan. Băiatul a căzut jos. Elen s-a dus la tatăl ei şi l-a îmbrăţişat.

- Ce faci?a întrebat-o.

- Vreau să fac ce am visat toată viaţa:să o ucid.

- Draga mea,dacă o omori,ce rezolvi?

Elen nu a răspuns.

- Sa mergem la bunicul tău. a spus tatăl ei şi au mers amândoi înapoi în lumânare.

Totul revenise la normal. Noi i-am povestit lui Dan ce s-a întâmplat. Ne-am dus în sufragerie şi am văzut ce mizerie a făcut Elen. Totul era pe jos,dezordonat. Părinţii lui Rinee intrară pe uşă şi s-au uitat la el urat.

- Ce e cu mizeria asta?au întrebat.

- Nu o sa ne crezi. a spus băiatul. O fantomă a făcut toate acestea.

După aceea nimeni nu ne-a crezut,doar mama lui Elen care s-a bucurat ştiind că fata ei e fericită în rai. A trebuit să facem curăţenie,logic.

- Nu mai chem niciodată fantome. a spus Rinee. E prea ciudat. Această seară va rămâne mereu un mister. Nu ştim sigur dacă tot ce am văzut a fost real,dar după acea dezordine,am început să cred în fantome şi mistere.

Un sarpe,doi serpi,trei serpi...

2010-12-24T09:51:00.001+02:00

Era intuneric.A orbit!Luminile s-au aprins.Era singura pe strada aceea goala.S-a uitat la ceas,era ora trei dimineata.A mers pe trotuar cautandu-si locuinta.Totusi,nu recunoastea acea strada.La ora aceea toti dormeau.A mers in fata sperand ca va da peste cineva.A vazut o pancarda in fata unei case.Era casa ei!Pe acea pancarda scria "DE VANZARE".Nu se putea mai rau.De ce sa se mute din acest oras?Totul era irea.Greierii cantau in iarba aceea verde.Deodata se aude un sasait.Se uita in jos si vede un sarpe.Se da la o parte.Din iarba au venit mai multi serpi.A fugit de acolo pana nu a mai auzit decat sunetul greierilor.S-a uitat in urma si serpii disparusera.A vrut sa se intoarca inapoi acasa dar ii era frica.A mers tot inainte si l-a vazut pe el,baiatul pe care il iubea foarte mult.S-a simtit de parca rasarise soarele desi era inca noapte.A vrut sa mearga la el dar in spatele lui venisera serpii si il inconjurau.Erau milioane.A strigat la el dar el nu o auzea.Nu mai avea voce.I-a facut semn sa fuga,dar cand s-a uitat in spate a vazut ca si de acolo veneau serpi.Baiatul nu avea cum sa se miste,serpii se urcau deja pe el.Era inconjurat.Ea a vrut sa treaca pe cealalta parte a strazii si deoarece serpii veneau tot mai multi spre ea ,a fugit pe strada.A auzit un claxon si a vazut ca ceva o lumina.S-a intors si a vazut doua lumini albe.A inchis ochii si s-a ridicat brusc in patul de spital.Inima ii batea foarte tare.Totul fusese un cosmar,dar la cativa centimetri ce fata ei ,erau ochii lui,ochii acelui baiat pe care il iubeste ea.Era Jason.El o prisese de umeri caci cat visase se zbatea.Ei ii batea inima foarte tare.Nu avea puterea sa spuna nici un cuvant si se pare ca nici el nu putea sa spuna nimic.Au zambit amandoi si el a pus mana pe obrazul ei.Bataile inimii ei ii erau monitorizate iar aparatul scotea sunete din ce in ce mai ridicate.Jason a auzit si s-a departat de ea.Bataile inimii ei s-au rarit si el a intrebat-o

-Ce ai visat?

-Serpi ,multi serpi si un camion care a dat peste mine!a spus ea inca speriata de acel cosmar.

-Gata,gata.Serpii s-au dus.a spus el mangaind-o pe obraz.

Afara ploua cu galeata dar in spital era cald si bine.Soarele s-a aratat printre nori si ploaia s-a oprit.Curcubeul s-a aratat grandios.

Vei asurzi

2010-12-15T23:05:00.001+02:00

Cine sunt eu?Un om oarecare într-o lume unde invidia dăinuieşte?Sunt oare acel diamant care străluceşte în lumina soarelui?Asta sigur nu sunt.Sunt acel vultur ce străbate lumea în lung şi-n lat în căutarea unui "ceva" ce nici el nu ştie ce este?Sunt cine vreau să fiu şi cine îmi cere inima să fiu.Sunt şi voi fi mereu aceaşi eu.Însă mintea întreaba într-un final : "Cine eşti?",şi totuşi răspunsul rămâne acelaşi "Nu ştiu".Chiar dacă îmi dau seama cine sunt cu adevărat,chiar dacă soarta va face ca cineva să îmi spună cine am fost şi cum am ajuns,nu îl voi crede."Nu ştiu" va fi mereu răspunsul la întrebarea "Cine eşti?",pentru că e venit din colţurile sufletului ce ascunde atâta mister pe care lumea nu are cum să îl înţeleagă.Cântecul nu poate fi înteles,iar sunetele nu pot fi auzite.Ai asurzit citind aceste rânduri,pentru că nu ai cum să îţi traduci aceste versuri fără să le auzi,măcar un sunet.Dar nimic..Vei asurzi la orice sunet pe care îl va canta pasărea din sufletul meu. Şi totuşi misterul rămâne mister,răspunsul rămâne etern,iar cântecul sufletului va fi mereu un secret ascuns al unui suflet de om ce nu poate fi citit ori auzit de către nimeni. Aud o bătaie,e inima mea ce-mi spune că nu mă cunoaşte şi nu se cunoaşte pe ea însăşi. Ea,care a creat acest mister,ea care niciodată nu se dă bătuta,a fost învinsă de propri-ai putere ce a fost prea mare ca să îndure. Nici măcar ea nu aude acele versuri,nici măcar melodia. Şi totuşi,cineva cântă cu adevărat. Cântă vorbe ce nici măcar mintea nu le aude. Toţi am asurzit de-a binelea şi totuşi nu avem dovada acelui cântec. Dovada nu e,doar pasărea mută ce cântă cu ciocul închis. Scoate sunete,dar nu le auzim,se mişcă,dar nu o vedem mişcându-se. Şi totuşi,ea cântă.

Vis de neatins

2010-12-14T22:04:00.003+02:00

Mă apropii de visele mele,mă ataşez de oameni şi ajung aproape de finalul cursei şi aproape de locul I. Alerg,iubesc şi vântul trece prin păru-mi ud de ploaie. Calc în noroi. Nu mai contează,cursa nu e gata!Visez să ajung în vârf.

E o cursă între mine şi sufletul meu. Deodată,din munte cade o piatră. Mi-e frică de ceea ce va urma. Mi-e frică să nu se crape şi să cadă toate pietrele peste mine astfel încât sufletul meu să vadă sângele-mi curgând din rană. Imaginea îmi apare în faţă. Pietrele ies din munte şi cad. Trupul cade şi el şi o piatră mare cade pe inima. Sufletul e încă pe munte,el încă aşteaptă să ajungă în vârf. Vede că e singur şi că nu mai e nimeni care să îl ajute să atingă acest ţel. Se uită în dreapta,corpul nu-i. Se uită în stânga,pietrele lipsesc. Aruncă o privire în jos şi rămâne uimit. Ceea ce vede îi creează teamă. E singur la sute de metri de sol şi chiar dacă mai are puţin până ajunge în vârf,îi e prea frică. Poate vor cădea pietre şi peste el. Poate se va rupe sfoara şi va cădea şi el. Jos,inima mi-e sfâşiată de o piatră ascuţită. Am fost ucisă de propriul ţel. Am fost ucisă de visul meu de a ajunge în vârf. Sufletul însă mai speră că va învinge,dar fără cineva care să îl ajute,fără un sprijin,lupta câştigată nu are nici un rost. Dacă nu ai cu cine să te bucuri că ai atins un ţel,câştigul e degeaba. Şi totuşi,el vrea să ajungă în vârf. Urcă un metru şi aruncă din nou o privire către corpul care i-a fost sprijin în timpul cursei. Îl văd sângerând, însă inima mai bate,şi totuşi nu mai are mult de trăit. Teama revine,e singur şi ar vrea să lase lupta şi să îşi salveze propriul corp. Se uită către vârf şi vede oameni plutind deasupra norilor. Sunt mai multe suflete. Unul din suflete era o fată cu părul brunet şi ochii căprui. Era foarte frumoasă şi i-a şoptit sufletului că toţi îl aşteaptă,că acolo,în vârf,va fi mai bine,dar el ştia bine că acolo nu e nimeni care să te ajute la nevoie. Este doar un loc frumos. Stă el şi se gândeşte şi după un timp,se decide: merge să îşi salveze viaţa. Deschid ochii şi văd că iar sunt pe munte. Doar că imaginaţia o luase razna şi totuşi mintea avea dreptate. Pare periculos. Şi degeaba aş ajunge în vârf,ce găsesc acolo dacă nu am un tovarăş care să mă ajute la nevoie şi acum nu am pe nimeni alături. Sunt doar eu.

Încep să cobor către sol. Inima îmi spune să urc până în vârful muntelui,dar mintea e mai raţională şi spune că e periculos. Inima spune că în vârf vei găsi ce vei dori,dar mintea spune că nu e adevărat şi o întreabă pe inima: "ce îţi doreşti?".Inima răspunde: "un tovarăş,cineva care să mă ajute şi să mă iubească aşa cum sunt,nu doar pentru că am ajuns faimoasă." şi după ce a spus asta s-a decis că degeaba va ajunge în vârf dacă nu are prieteni. Am coborât cu decizia ca orice vis e deja atins dacă ai pe cineva alături.

Mi-e teamă

2010-11-21T15:32:00.000+02:00

Îţi simt parfumul tău divin
Când treci pe lângă mine
Îmi vine să mor când văd
Cum te porţi cu mine.

Aş vrea să am curaj să-ţi spun
Că-mi place de tine
Dar raţiunii mă supun
Crede ea ca nu-i bine.

Însă nici ea nu poate
Să tină frâu sentimentului
Îmi place de tine şi tot timpul
Aş fi vrut sa-ţi spun.

Însă la acest capitol
Sunt slabă şi nu pot
Să-ţi spun în faţă
Exact ceea ce simt.

Mă mint pe mine însumi,
De ce să mint mereu?
Nu ştiu ce e cu mine
Si de ce îmi este greu.

Mi-e greu să te privesc
Şi să-ţi ascund asta
Dar îmi este teamă
Şi cu asta basta!

Nemuritor

2010-11-07T19:10:00.003+02:00

Un lup ce-alearga dupa hrana,
Totul era in ceata,
Nimic nu era vizibil,
Dar el vedea tot.
Singur pentru totdeauna...
Singuratatea il va ucide?
Sau il va face mai puternic?
El e curajos si viclean,
De aceea el poate sa treaca
Peste toate obstacolele.
In cautarea sa,
In cautarea cuiva ca el,
In cautarea fericirii.
Acesa este unicul sens
Pentru care traieste:
Fericirea.
O va gasi,iar dupa aceea
Va trai pentru totdeauna
Pentru ca el este
Nemuritor..

Definitie

2010-10-24T20:48:00.005+03:00

Nu cred in basme cu printi frumosi,
Nu cred in filme cu aratosi;
Toate aceste minuni sunt imposibile,
Dar tot cred ca exista sentimentele.

Nu exista lume fara iubire si fericire,
Asa cum cred ca nu exista zi fara Soare.
Aceste este scopul civilizatiei omenesti
Sa te indragostesti si sa iubesti.

Fara iubire nu exista viata,nu exista nori,
Nu exista ploaie,nu exista flori,
Nu exista tot ce e frumos pe pamant,
Si tot ce este pe Terra este sfant.

Te trezesti indragostit fara sa iti dai seama
Este sentimentul ce poate trezi teama
Teama ca ti se va spune nu,ca vei fi respins
Pentru ca nu esti convins.

Nu stii daca sa spui anumitei persoane ca o iubesti,
Sau vrei sa-i spui dar nu stii cum sa-i zici ca o doresti
Mereu aproape de inima ta,aproape de tine;
Sa te tina de mana,sa ii soptesti cuvinte divine.

Doar un copil

2010-10-14T15:32:00.000+03:00

Incerc de-atatea ori si tot nu ma pot abtine

Chiar nu pot sa nu ma uit la tine

Esti prea dulce,esti ca un ingeras

Dar cred ca esti prea copilas.

Iti place sa glumesti si sa iesi in evidenta

Este deja prea mult,a devenit dependenta

De mine nu-ti pasa,ca tot iti dadeam semne

Nu-ti pasa de oameni si asta nu se cheama lene

Se cheama nesimtire,domnisorule

Faci galagie,gandesti ca un copil,raule.

Insa asta e normal,doar esti inca un copil.

Gandesti ca unul deci nu e nimic penibil.

Focul ramane nestins

2010-09-29T22:40:00.003+03:00

Si privesc catre razele ce-mi lumineaza fata
Inchid ochii si incerc sa-mi dau seama ce este viata.
Ma trezesc ca totul este prea frumos ca sa fie distrus
Nicaieri,dar nicaieri nu poti fi exclus.

Totul este prea perfect,prea minunat
Florile,pomii vii..totul este fermecat.
Natura,viata...totul este o minune.
Deci bucura-te de ea,caci totul este pe bune.

In viata trebuie sa lupti in continuare
Caci visele pot deveni reale,chiar daca par imaginare
Le poti vedea,desi par de neatins
Le poti ajunge,focul ramane nestins.

I want...

2010-09-23T18:49:00.003+03:00

I wanna see you smiling
I wanna hear you laugh
I wanna be your angel
I want you to relax

I wanna be more stronger
To say that words to you
I want to tell I'm sorry
I want to be with you

I can't be yours
You can't be mine
Let's make a deal
Let's smile

I like you,I think is enough
I want you,I think is too much
I hate you,Because
You make me love you.

Mesaj despre viata

2010-09-23T18:36:00.003+03:00

Asculta ploaia ce canta-n surdina

Si calca-n balta fara vina.

Norii plang din ce in ce mai tare

Asta inseamna ca cineva a murit,ori moare.

Asta inseamna ca cineva e trist.

Nevazand ploaia,poate e daltonist.

Nevazand lumea cu ochi buni,

Neauzind vocile de la strabuni.

Aceste voci ne spun sa-ncetam

Sa ne traim viata si sa speram..

Sa credem in fericire si bucurii

Si sa nu facem prea multe prostii

Un inger

2010-09-21T14:48:00.004+03:00

As vrea sa fiu un inger,sa te veghez mereu,

Sa pot sa te sustin la bine si la greu,

Sa-ti pot privi ochii ce-arata iubire,

Sa pot sa-ti vad privirea,ce-mi da fericire.

As vrea sa pot sa te ating,dar e imposibil.

Pentru tine sunt un nimeni,e ireversibil.

Am incercat de-atatea ori sa-ti spun ca te iubesc,

Dar tie nu-ti pasa deloc,desi totu-i omenesc.

Privesti la fetele frumoase,

Te uiti la cristale nepretioase,

Chiar daca stii ca ele te folosesc,

Chiar daca stii ca ele nu te iubesc.

Uita-te in jur mai bine,

Ca sa ma vezi si pe mine.

Eu nu te voi pacali,

Eu,mai mult,te voi iubi.

...Dar te bucuri.

2010-09-06T12:35:00.002+03:00

Ce frumos e sa fii copil..
…crezi in Mos Craciu,Mos Nicolae si Iepuras,fara sa stii ca de fapt sunt parintii tai,dar te bucuri.
…crezi ca ai puteri supranaturale,ca poti zbura ca poti sa faci ce vrei,dar te bucuri.
…vezi pe cineva ca are ceva dulce de la magazin si vrei si tu bani sa iti iei,fara sa stii cat muncesc parintii ca sa iti dea acei bani,dar te bucuri.
…crezi ca esti indragostit,ca iubesti,fara sa stii ca de fapt iti place prezenta cuiva,dar te bucuri.
…visezi la lucruri ireale,fara sa stii ca de fapt vor ramane doar vise,dar te bucuri.
…astepti sa intalnesti printul chipes pe un cal alb,fara sa stii ca basmele nu sunt reale,dar te bucuri de asteptare.
…nu-ti pasa de ce spun oamenii despre tine si te distrezi cum iti vine tie fara sa iti pese ca deranjezi pe altii,dar te bucuri.
…spargi un geam cu mingea sau cine stie ce tampenie faci,esti certat/a,insa dupa aceea iti revii si reiei activitatea,dar te bucuri.
…nu esti adult ca sa vezi cum e sa ai grija de cineva ca tine,nu esti adult ca sa vezi cat de mult trebuie sa lucrezi pentru banii de jucarii sau pentru alte mofturi,dar te bucuri.
E frumos sa fii copil sa te bucuri de tot ce e in jurul tau si sa nu iti pese de gura lumii.
Daca mai gasiti aspecte frumoase ale copilariei,adaugati printr-un comentariu.

Durere sufleteasca

2010-08-25T15:05:00.011+03:00

E vara.Este foarte cald ziua insa noaptea este temperatura buna de iesit afara.Orasul lui Cindy este unul foarte mic si este intr-o zona muntoasa,deci nu este asa de cald ca in estul tarii.Aici exista vreo sapte bisericute,cateva pe strada principala,altele pe stradute si una in parc.In jurul orasului sunt muntii mari si muntosi si se vad foarte bine de la etajul patru.

Acolo sta si Cindy,la etajul patru al unui bloc de pe o straduta din acest orasel micut.Ea este o fata vesela,careia ii place sa iasa afara cu prietenii ei.Mandy este cea mai buna prietena a ei si ele doua se inteleg de minune.Intre ele nu exista secrete.Dupa orice cearta ,ele se impaca foarte repede.

Intr-o zi frumoasa si calduroasa,fetele s-au decis sa mearga afara.S-au pregatit si s-au vazut in fata blocului,caci Mandy sta la prima scara din blocul in care sta si Cindy.In parc s-au intalnit cu gasca lor de prieteni formata din trei baieti si patru fete,printre care si Sam,baiatul care e innebunit dupa Cindy.El el timid si de aceea nu a intrebat-o pe Cindy daca vrea sa iasa cu el de teama de a fi refuzat.Cand Sam a vazut-o, s-a emotionat si a devenit mai agitat.Ceilalti au vazut reactia lui si si-au dat seama ca a venit Cindy.Le-au salutat pe fete si au inceput sa discute despre diferite subiecte ale zilei.De exemplu,Cindy nu stia ca Holly si-a facut un nou prieten,Holly fiind una din colegele de scoala,si acel prieten e cam uratel.Sam a intrat si el in vorba si venise langa Cindy.Insa fata nu a bagat de seama si chiar nu-i pasa.

Dupa o lunga discutie despre noua masina a lui Kevin,Sam a propus o plimbare.Toti au acceptat.S-au ridicat de pe banci si au mers continuand discutia.Mandy si Cindy mergeau in urma pentru ca discutau despre secretul unei manichiuri perfecte.Pe o banca erau trei baieti:Moshe,Jerrod si Jeff.Jeff este fostul prieten al lui Cindy,de care s-a despartit acum o luna.Cand i-au vazut,Cindy i-a soptit lui Mandy:

-Se uita la mine.Si o sa se uite in continuare.Ma crezi?

-Cine?Aa!Da.Acum se uita.

-Salut!a spus Jeff.

Fetele au continuat sa mearga si au trecut pe langa baiat.Ceilalti doi susoteau ceva intre ei.La un momentdat i-au spus ceva lui Jeff.Mandy i-a spus lui Cindy sa nu ii bage in seama.Insa peste cateva secunde Jeff a prins-o de incheietua pe Cindy.Fata s-a uitat in urma si s-a eliberat din stransoare.

-Ce vrei?a intrebat ea.

-Sa ne impacam.

-Nu.

Si fetele au plecat mai departe.De atunci,oriunde mergea Cindy,era si Jeff si tot timpul o ajuta si flirta cu ea.Ea insa nu il baga in seama.De la o vreme deja era enervanta prezenta lui si oriunde era chemata stia ca va fi si el asa ca il evita cum putea,insa fara succes pentru ca el stia exact unde este ea.Nu stia ce sa mai faca asa ca s-a gandit sa isi faca un prieten ca sa nu o mai enerveze Jeff cu impacarea.Il stia foarte bine si stia ca daca o va vedea cu altul nu va mai incerca sa se impace cu ea.

S-a gandit apoi cine poate sa fie prietenul ei.Totusi,trebuia sa iasa cu cineva de care sa ii placa si ei putin asa ca l-a ales pe Sam.Cand putea,flirta cu el si ca urmare,el si-a facut curaj si a invitat-o in oras.Nu era ca si cum il folosea ca sa scape de Jeff.De fapt,in ultima vreme se simtea singura,chiar daca era cu Mandy.Si chestia e ca ei chiar ii place de Sam.Pana la urma au ajuns sa fie un cuplu,iar Jeff nu a mai cerut impacare si nu a mai flirtat cu ea,insa era tot timpul unde era si ea.

Cindy era fericita.Iesea cu un tip dragut,avea prieteni si avea tot ce ii trebuia.Jeff nu o mai sacaia si totul era bine.Sam era si mai fericit.O apara si tinea la ea foarte mult.O iubea din tot sufletul si ii era greu sa stea departe de ea.Vorbeau zilnic la telefon,iar Cindy a ajuns sa il iubeasca,insa nu si-a dat seama de asta.Dupa o luna Sam a fost anuntat ca trebuie sa plece intr-o tabara timp de doua luni.Acolo nu are internet,telefon,televizor si e numai natura.Cand Cindy a aflat de tabara,s-a intristat insa el i-a spus ca se va ruga zilnic pentru ea si ca se vor revedea dupa doua luni.

Dupa ce el a plecat,zilele treceau foarte greu iar fetei i se facu dor de Sam.Vroia sa vorbeasca cu el,sa ii auda vocea,sa ii vada ochii aceia blanzi,vroia sa il simta aproape de ea,insa nu avea cum.Trebuia sa astepte si asteptarea era foarte grea.De obicei de refugia pe o banca din parcul acela mare din oras.Parcul plin de pomi imensi si locul in care nu venea lume.Era un loc uitat si neumblat.Rar venea cineva pe acolo.Intr-o zi Jeff a aflat unde s-a dus ea si a mers si el acolo.Pe banca de sub bradul inalt a vazut-o.A mers la ea si s-a pus pe banca.Cindy nu s-a uitat la el si l-a intrebat:

-Ce vrei?

-Nimic.a raspuns el.Vin uneori aici ca sa ma gandesc.

-La ce?

-La diferite lucruri care ma supara si la problemele mele.

-Aha.

-Am auzit ca Sam a plecat.Pana vine inapoi de ce iti petreci timpul asteptandu-l in loc sa iti petreci viata in continuare?Ai putea sa te distrezi si tu.

Si i-a vorbit despre diferite lucruri pe care le poate face in timpul liber,i-a spus tot felul de glume si a facut-o sa rada.La un momentdat nu au mai spus nimic,ci se uitau unul la altul.Jeff s-a apropiat de ea si a sarutat-o.Ea nu s-a dat la o parte si dupa un timp a raspuns sarutului."Ce bine saruta!"s-a gandit ea."Insa Sam saruta mai bine decat el."Atunci si-a dat seama ce face si s-a dat la o parte.

-Ce?a intrebat el confuz.

-Stii ce ai facut?

-Te-am sarutat.a spus el indiferent.

-Da.Asta ai facut.Poate ne-a vazut cineva.Poate o sa afle si Sam.Poate o sa vrea sa...se desparta de mine.Prostule!Vezi ce ai facut?Sa nu cumva sa afle Sam de gestul asta al tau.De ce m-ai sarutat?

-E greu sa iti rezist.Este prea frumoasa si mi-a fost dor de...trecut.

-Nu te cred.a spus ea si a plecat.

Dupa acel incident,ea spera ca nimeni sa nu-i fi vazut.Ii era teama sa nu-l piarda pe Sam.Acum ii era si mai dor de el.Ii era dor de timpul petrecut cu el.Peste o saptamana,Sam a revenit in oras si imediat ce a avut semnal la telefon,a sunat-o si a anuntat-o.I-a spus ca se vor intalni in parc peste cateva ore.Zis si facut.Cand s-au intalnit,Cindy a uitat de gestul lui Jeff si s-a bucurat ca Sam s-a intors.Amandurora le-a fost dor unul de altul.Erau fericiti,totul e bine insa Jeff avea ceva de terminat.Asa ca a venit la Sam si i-a spus ca a sarutat-o pe Cindy si ca saruta bine.Atunci,Sam s-a enervat si a cerut explicatii insa Cindy a spus ca e vina lui Jeff ca de fapt el a sarutat-o,insa Jeff s-a aparat spunand ca ea a raspuns sarutului.Apoi Jeff a plecat,iar Sam si Cindy s-au certat.

Insa nu au putut sta suparati unul pe altul mult timp pentru ca dupa trei zile s-au impacat.Reactia lui Jeff a fost renuntarea asa ca si-a gasit el alta prietena la care chiar tinea cu adevarat.

A jucat teatru,de fapt a incercat sa joace teatru,insa dupa aceea a devenit ceea ce a vrut sa para ca este,iar sentimentele de iubire au fost adevarate.

P.S.Daca este vreo greseala,anuntati-ma pe messenger;)

Catrina si cutitul cu sange

2010-07-27T13:00:00.004+03:00

Vrei sa citesti o poveste de groaza?>:)Vreti sa vedeti cum e sa fiti inchisi undeva de unde nu puteti iesi?Cititi povestea "Catrina si cutitul cu sange"(click aici)

"Apa era rece.Am dat cu piciorul in usa de trei ori.Apa a ajuns la talie.Nu stiam ce sa fac.Inainte credeam cae o gluma a lui Motzard,insa el era mai slab la glume.Am strigat dupa ajutor.Nu a venit nimeni.Am dat cu pumnii in usa.Incepusem sa lacrimez de sperietura.Deodata m-am oprit.Cineva a dat cu ciocanul in usa.M-am uitat in spate,iar acolo fetita statea cu cutitul in mana.O vedeam pentru ca stralucea.Ea a aruncat cu cutitul in usa,insa eu m-am ferit,iar arma s-a fixat in usa.Am luat cutitul si am incercat sa tai usa.Fetita a venit la mine si a pus mana pe cutit.A incercat sa mi-l ia,insa eu l-am tinut cu putere.Nu stiu de ce dar am simtit ceva ciudat trecand prin mine.Nu m-am putut controla.Apa ajunsese la umeri."

Daca aveti curaj,cititi povestea,insa sa stiti ca nu se stie daca e happy end>:)

Inelul,partea a IV-a

2010-07-24T21:25:00.004+03:00

Jake: Puteti incepe domnisoarelor!
Eu: Eu nu cant,ma scuzati,eram cu prietena mea sa o incurajez.
Wendy: Incercam amandoua?Ce zici de melodia aceea?
Eu: Ok..ok..
Amandoua am inceput sa cantam pe melodia trupei.Acestia se uitau la noi foarte atenti.Pana la urma..
Jake: Sunteti in trupa!
Eu si Wendy ne-am bucurat insa apoi ne-am amintit scopul venirii noastre.
Jake: Sa veniti la firma aceea la ora patru.Spuneti la restul fetelor sa plece.Si veniti si la repetitii peste o ora.
~~Afara~~
Eu: Atunci ar trebui sa asteptam pana la ora patru.
Wendy: Deci unde sunt papusile alea?
Eu: O sa vezi atunci.
~~La ora patru,in camera unde se imbracau cei din trupa~~
Toti eram imbracati.Eu am mers cu Wendy,pe ascuns,la usita secreta.Insa avea cod.L-am vazut pe Peter venind spre mine.Eu eram imbracata altcumva si machiata si toate alea incat nu m-a recunoscut.
Eu: Peter!
Peter: Cine esti?Salut Wendy.
Eu: Ashley sunt,prostutule.
Peter: Hei,nu te-am recunoscut.
Eu: Imediat tre' sa cantam.Peter,deschide usa si distruge papusile.Cheama-i si pe ceilalti.
Eu si Wendy am mers pe scena si am cantat.Ne mai uitam cateodata la Peter care tot incerca sa deschida usa.Insa mi-a venit o idee,Am folosit inelul ca sa o deschid.Am reusit.Mai tarziu au venit si ceilalti.Totul a fost bine.Acum sunt intr-o trupa...Papusile distruse...Totul a mers cum trebuie pana in ziua in care a venit Trent la papusi.
~~Acasa~~
Eu: Si a spus "Ce face javra asta?",si apoi fugea de nebun prin casa.
Radeam cu totii.Povesteam..Pana cand a batut cineva la usa.Am deschis si inaintru au intrat bodyguarzii lui Trent.
Trent: Ce faceti,copii?
Eu: Stai departe de noi!
Bodyguarzii au sarit la bataie insa Peter i-a facut sa lesine.Pana la urma am folosit inelul ca sa inchid usa ,iar restul echipei l-am imobilizat pe Trent.Am chemat politia care au cautat in arhive si au gasit mai multe cauze de al inchide insa eu nu am fost la proces asa ca nu le stiu.Am presupus ca e mai bine sa nu aflu.
Toata povestea s-a terminat cu bine.Toti suntem bine..si fiecare si-a luat un job,pana si eu...cel de cantareata.A trebuit sa merg apoi cateva luni in concerte insa apoi am spus STOP si ne-am facut toti sase o trupa a noastra.Si acum ne bucuram de faima.:)

Inelul,partea a III-a

2010-07-24T20:15:00.006+03:00

Eu: Ce naiba cauti aici?
(Peter nu stiu ce le-a facut la aia doi care ma tineau dar ei au lesinat.Insa in timpul asta Trent scapase inelul pe jos si acesta s-a spart,insa inelul acoperit era intreg,slava Domnului.Eu am sarit sa il iau,insa Trent a fost mai aproape si l-a luat si l-a pus la deget)
Eu: No way!!!
(Eu si Peter am inceput sa dam in Trent insa el tot aducea lucruri si para fiecare miscare.)
Trent: Prindetii!
(Inauntru au intrat patru oameni care ne-au prins si ne-au dat afara din cladire insa inainte sa ne dea afara din birou,Trent mi-a spus "Mersi de cadouri")
~~Afara~~
Eu: Acum ce facem?
Peter: Am un plan.Care o sa functioneze.
Eu: Dar intai sa ii anuntam pe ceilalti.Nu crezi?Poate are cineva o idee mai buna.
~~La echipa~~
Peter: We are back!
Josh: Hei!Cum a fost?Si..Unde e inelul??
Eu: L-a luat!
Peter: Insa am eu o idee cum sa il recuperam.
(Wendy,Connor si Alisha au venit si ei mai aproape)
Peter: Josh,tu fa un inel identic cu originalul.Wendy si Connor se vor duce apoi si vor inlocui inelul original.
Eu: Dar e bine pazita zona.Ma duc eu pentru ca ceilalti nu stiu de demisie si trebuie si un act ca sa demisionezi.
Peter: Restu cum te ajutam.
Eu: Ma asteptati cu barca afara.Stiti doar cum e apa acolo.
~~Noaptea,la locuinta din mijlocul lacului a lui Trent~~
Eu am mers normal ca in fiecare seara cand eram de serviciu.Am intrat pe usa,am salutat si am spus celui de la camera lui Trent ca e tura mea.Acela m-a ascultat si a plecat.Cand holul era liber am intrat in camera incet.Trent era la masa si citea la lampa.Camera era imensa si totusi Trent a vazut ca a intrat cineva in camera.Am stat in intuneric si Trent nu si-a dat seama cine sunt.
Trent: Care esti acolo?
Eu(cu o voce diferita): Bodyguardul dumneavoastra domnule.
Trent: Si ce vrei?
Eu: Am venit sa va anunt ca e...2 noaptea si ma gandeam ca e timpul sa va culcati.
Trent: Cat??Doamne cat am lucrat!Multumesc de informatie!
Eu: Cu placere domnule!Atunci va las sa va odihniti.Noapte buna!
Am vrut sa inchid usa insa Trent a spus.
Trent: E ceva ciudat in vocea ta.
Eu: Da,am cam racit.
Trent a venit mai aproape si si-a dat seama ca sunt eu.
Trent: Ashley!Ce cauti aici?Cum ai intrat?
Eu: Surpriza!
Atunci a venit Peter in spatele lui si a facut o miscare care l-a facut pe Trent sa cada pe jos.Atunci au intrat si restu in camera,tot pe geam, si l-au pus cu grija pe Trent in pat.I-au schimbat inelul si mi l-au dat mie sa il tin.Apoi am plecat cu totii pe geam.Ajunsi in barca eu am spus:
Eu: Totusi,are papusile alea.Nu le distrugem?
Josh: Are dreptate.Hai sa le distrugem.
Eu: Stiu unde sunt.
Peter: Da??
Eu: Da,dar va arat maine.E duminica si nu sunt muncitori prin zona,doar gardieni.
~~Urmatoarea zi~
Eu m-am trezit prima si dupa mine s-a trezit si Wendy.Ne-am gandit sa nu ii mai trezim si pe ceilalti asa ca am mers singure la firma aceea ca sa distrugem papusile.Pe drum am mai vorbit.Insa am vazut niste afise care aratau ca suntem cautati toata echipa,pana si Peter.Asa ca de cate ori venea un gardian,ne ascundeam.Tot pe drum am vazut o mare de oameni.Mai multe fete.Am mers sa vedem ce este.Era un afis mare acolo.Trupa JOKE isi cauta o o voce de fata.Am inscriso pe Wendy,pentru ca aceasta trupa canta la firma noastra iar unde se pregateau sa cante si unde se si imbracau era o usita care ducea catre papusi.Apoi am asteptat la coada.
Wendy: De ce asteptam?
Eu: Mmm....oare de ce?
Wendy: Aaa...am inteles.
Eu: Bine ca ai inteles.Uite vine randul tau!
Wendy: Dar nu m-am inscris.
Wendy a intrat in camera aceea,insa m-au bagat si pe mine acolo.La masa erau cei 4 cantareti.

Inelul,partea a II-a

2010-07-24T15:52:00.007+03:00

Eu: Unde pot locui dupa ce imi dau demisia?Spune!
Peter: Cunosc niste oameni care au nevoie de ajutor in a-l distruge pe sefu'.
Eu: Da??
Atunci Peter m-a dus la acea echipa.Erau doua fete si doi baieti.
Peter: Acesta este Josh..
Josh: Buna!
Peter: ...Wendy...
Wendy: Salut!
Peter: ...Connor...
Connor: Hei!
Peter: ...si Alisha.
Alisha: Salut!
Josh: Si tu esti..
Eu: Eu sunt Ashley,incantata de cunostinta:)
Peter: Ei sunt echipa de care ti-am spus.
Eu: Fain.Voi stiti de planul lui..

Josh: lui Trent?Da!Vrea sa distruga orase intregi!

Eu: Poate sa le distruga doar daca are asta(si scot piesa) si asta (si scot inelul).Insa trebuie sa imi dau demisia.

(Am vrut sa plec ,insa cand am ajuns la usa Peter m-a prins de incheietura)

Peter: Stai!

Eu: What?

Peter(autoritar): Da-mi inelul!

Eu: De ce?

Si mi-am tras mana din stransoare.Am deschis usa insa el a inchiso si s-a pus in fatza mea.

Eu: Pleaca!Trebuie sa fac ceva.

Peter: O sa fii in pericol.

Eu: Aia stiu.

Peter: Da-mi inelul!

Eu: NA!

(Ii dau inelul.El ii da inelul lui Josh)

Peter: Josh,fa-ti treaba!

Eu: Dar totusi,ce face inelul acesta?

Josh: Daca il porti poti controla orice lucru fara viata.

Eu: Uau!Acum pot sa plec?

Peter: Da.

Si s-a dat la o parte.Eu am deschis usa insa Josh a venit cu un alt inel si mi-a spus:

Josh: O sa fii in pericol asa ca vreau sa il porti si sa incerci sa-i folosesti puterea desi e foarte mica.

~~La biroul Sefului~~

Trent: Deja ai gasit piesa?

Eu: Nu.

Trent: Atunci valea.

Eu: Demisionez!

Trent: Nu ai cum sa demisionezi.Contractul e pe viata.

(A scos un contract.M-am uitat pe el si am vazut.Era semnat de mine si era adevarat ce a spus.)

Eu: Sti cum poate deveni o foaie semnificativa pentru viata unui on in scrum?

Trent: Nu ai cum sa dai foc la foaia asta!

Eu: Iti arat?

Trent: Da!

(M-am concentrat pe bricheta si pe foaie,le-am ridicat in aer cu puterea inelului si am dat foc actului.)

Eu: Asa!

Trent(nervos): Ai inelul!

Eu: De unde sa il am?

Trent: De la..Peter!

Eu: Ba nu il am!

Trent(vorbind la telefon): Da?Unde?...Eee…Mersi…(catre mine)Si se pare ca ai si ultima piesa.

Eu: …

Trent: Veniti sa o luati!

Eu: Ce??

(Inauntru au intrat doi gardieni si m-au prins.Trent a venit la mine si a scos din buzunarul gecii mele ultima piesa)

Trent: Acum inelul!

Eu: Nu il am!

Trent: Ba da!E la deget.Arata mana dreapta!

Eu: Nu!

(Insa el mi-a luat-o.S-a uitat la inelele mele si a vazut ca nu e nici urma de inelul acela.S-a uitat si la cealalta mana si a vazut ca nici acolo nu e)

Eu: Poate inelul chiar nu e la mine.

Trent: Stai!Stiu ce ati facut cu inelul.L-ati mascat.

(Mi-a luat toate cele 3 inele si s-a uitat la toate pe rand.A luat imitatia originalului dintr-o cutie.A eliminat unul dintre ele.Apoi si al doilea.A vrut sa si-l puna apoi ca sa il testeze insa cineva a spart usa si a intrat.)

Inelul

2010-07-24T12:24:00.007+03:00

Era noapte...nori de fum se ridicau la cer.Eu stateam pe iarba cea moale si cautam obiectele cerute de sefu.Ma intreb ce vrea sa faca cu ele.Am gasit cateva din ele.Mai imi trebuie un adidas colorat verde deschis dar nu stiu unde o sa il gasesc.Ar trebui sa verific in arhiva sau undeva sa vad ce se intampla.Totusi ar trebui sa ma ridic de pe iarba.M-am ridicat si imi cazu inelul din buzunar.Ma uit la el si incerc sa imi amintesc de unde e.A!E de la Peter.Mi l-a dat aseara ca un cadou si apoi a plecat.Nu parea indragostit sau ceva insa e ciudat,Inelul acesta pare scump.Are ditamai diamantul si Peter mi-a spus sa nu il port si sa il tin ascuns.Oare la ce se referea?Ei bine voi gasi imediat.M-am dus in camera arhivei si am cautat o ora intreaga ceva legat de ce faceam insa nu am gasit nimic..Insa nu m-am oprit singura din cautat,ci seful m-a chemat.Am mers in biroul lui si i-am aratat tricoul albastru deschis si restul hainelor.
Sefu: Unde e incaltamintea?
Eu: Inca nu am gasit-o,dar o voi gasi.
Sefu: Apropo,mi-am pierdut inelul.L-ai vazut cumva?
Eu: Aa..pai..
Peter(intrand): Domnule,ma scuzati ca va deranjez.Dara venit un om si a spus sa va dau asta.
(Si i-a dat un inel la fel ca originalul.)
Eu: Domnule,frumos inel.Cine e norocoasa?
Sefu: Logodnica mea,viitoarea.
Eu: Bine,domnule.Va urez succes.Insa nu pot sa mai stau mult.Stiti ca trebuie sa mai gasesc o piesa.
Sefu: Bine,pleaca.Sa o gasesti pana vinerea viitoare.
Eu: Buna ziua.Nu va faceti griji,o sa o gasesc.
(Eu si Peter am iesit de acolo si am mers pe coridor.)
Eu: Nu inteleg ceva.
Peter: Ce nu intelegi?
Eu: Ce e cu inelul asta?De ce mi l-ai dat atunci si mi-ai zis sa nu il port?
Peter: Trebuie sa iti spun un secret.
(Ne-am oprit si mi-a spus la ureche)
Peter: Acest inel il ajuta sa controleze papusa aceea.Sau mai bine zis papusile.Le va folosi sa distruga orasul acesta.
Eu:(tare) Ce??
Peter: Ti-am spus asa ca acum sa nu imprastii zvonul peste tot.Te rog.Putem sa il oprim.
Eu: Cum?Pana la urma o sa isi dea seama ca inelul acela fals nu e bun.
Peter: O sa isi dea seama cand va vedea ca nu poate sa invie papusile.Si are nevoie de ultima piesa.
Eu: Mda..Pe care nu am gasit-o inca.
Peter: Am gasit-o eu.De aia nu o gaseai tu.
(Si a scos un adidas,cel pe care il cautam.Eu am intins mana sa il iau,insa Peter,a tras mana ca sa nu il pot lua)
Peter: Ce faci?
Eu: Il iau.
Peter: Nu,pentru ca tu ii dai ultima piesa dusmanului.
Eu: Ba nu!
(Peter s-a uitat la mine pentru cateva secunde si apoi mi-a dat piesa.)
Eu: Mersi.
(Am mers in directia biroului)
Peter: Unde mergi?
Eu: Sa ma documentez.
Peter: Sper.
Am mers inapoi la arhiva si am continuat sa caut.De data asta aveam mai multe informatii si am gasit ce cautam.Tatal sefului meu a vrut sa faca acelasi lucru insa cineva l-a oprit,acela era tatal lui Peter pe cand era de varsta lui.Am dat fuga la Peter sa ii spun noutatile insa nu l-am gasit la biroul lui de secretar.Am mers la camerele baietilor si am intrebat de camera lui.Pana la urma l-am gasit in ultima camera de pe coridor.Am batut la usa si el mi-a deschis.
Eu: Hei!Ce cauti acasa?
Peter: Ce sa caut?S-au terminat orele de lucru pentru azi.Cu ce ocazie ai venit sa ma vizitezi?
Eu: Am gasit ceva ce trebuie sa sti.
Peter: Intra te rog si imi povestesti aici.
Am intrat.Era cam dezordine.
Eu: Ce "ordonat" esti!
Peter: Mda..scuze,nu asteptam musafiri si na..am uitat sa fac ordine.Ce vrei?Suc,cafea,frappe,apa..?
Eu: Suc.
Peter mi-a adus suc de portocale de care stia el ca imi place si s-a asezat in fotoliu.
Eu: Dragutz loc..
Peter: Deci..ce vroiai sa imi spui?
Eu: Stiai ca tatal tau l-a oprit pe tata lu seful nostru tot intr-o misiune ca asta?Insa na,atuncia nu erau piese deastea.Erau...
Peter: din lemn.
Eu: De unde..
Peter: Stiu pentru ca mi-a povestit taica-miu inainte sa moara.
Eu: Dumnezeu sa-l ierte.Oricum,deci tu sti mai multe decat ce e in arhiva?
Peter: Nu.Adica da...Cred...Oricum,nu imi mai amintesc asa multe.
Eu: Daca taica-tu ti-a povestit,tatal lu' sefu' nostru i-a povestit lu fi-su,deci trebuie sa actionam altcumva.
Peter: Da-ti demisia!
Eu: Nuuuu,asa nu am unde sa locuiesc si nu am nimic.Sau..
Peter: Sau?..Ee,nu!Nu!Stiu cu cine poti sa stai.

Maturizare

2010-07-23T12:55:00.001+03:00

Smti ca nu esti o ciudata,
Simti ca totul s-a schimbat dintr-o data.
Nu mai esti un copil ingamfat.
Te-ai alaturat,e-adevarat,
Tuturor adolescentilor,
Tuturor simtirilor.
Vrei lucruri noi,vrei altceva.
Te-ai plictisit?Nu te speria!
Viata iti este datoare
Cu ceva nou,cu o schimbare.
Arunca vechiul la gunoi
Si nu privi inapoi!

@By Preda Gabriela Dagmar

Sonia si Peter

2010-06-30T12:11:00.002+03:00

Sonia face parte dintr-o familie mai bogata,ca sa spun aşa. Ea are doi fraţi mai mici, Ania ,care are 7 ani si Wedy,care are 9 ani,Wedy este un copil rasfatat care cand nu primeste ceva tipa.Oricum,la banii lor,parintii le cumpara tot ce vor copii lor.Insa in afara de parinti sunt unii copii care daca nu ii dau lui Wedy ce le-a cerut,acesta tipa.Ania,este inca micuta.Scoala o face acasa,impreuna cu Wedy.Sonia invata intr-o scoala adevarata cu multi alti adolescenti.Ea nu este ca alte fete bogatase si nu se da mare ca are situatia aceea.Are multi prieteni,iar cea mai buna prietena a ei este Vicky.Vicky nu este bogata,dar nici saraca.Pe langa Sonia,care traieste intr-un palat cu un etaj,ea locuieste la bloc.Aceste doua fete se inteleg foarte bine.

Ele isi spun aproape tot.Nu au secrete.Insa Sonia a tinut un secret departe de cea mai buna prietena a ei.Ei ii place de un baiat,de Peter,si Vicky nu stie asta.Intr-o zi,Sonia,stiind ca e ziua lui Vicky,a vrut sa organizeze o petrecere surpriza la ea acasa.

Era in camera ei de la etaj.A notat cine venea la petrecere si cine nu si acum verifica ce mai trebuia sa faca pentru a o organiza.Intre timp,cineva a batut la usa.A lua clipboard-ul si uitandu-se pe el a mers spre usa de la intrare.Cand a ajuns la scari,a pus piciorul pe tava pe care o lasase Wedy acolo si cand a pus si celalalt picior,a alunecat cu tava pe scari si a cazut fix pe Peter,care tocmai venise sa o ajute la organizarea petrecerii.Clipboard-ul i-a alunecat pe podea pana in balta cu apa si i s-a udat lista si tot ce scrisese.Ea s-a ridicat de pe baiat si si-a cerut scuze.Acesta s-a ridicat de pe jos si a spus ca a auzit de petrecere si ca vrea sa ajute.Sonia a raspuns ca ea chiar are nevoie de ajutor si s-a dus sa isi ia clipboard-ul.A oftat si a mers impreuna cu Peter in camera ei.Au scris alte liste la calculator si le-au scos la imprimanta.Era fericita ca Peter o ajuta.Dar oare,de unde auzise de petrecere.

-Auzi,tu de unde stii ca aveam nevoie de ajutor?l-a intrebat in timp ce alegeau decoratiunile.

-Pai am vazut ce s-a intamplat cu clipboard-ul.a spus el.

-Dar,de unde ai aflat ca organizez o petrecere surpriza?

-Am auzit..din greseala despre asta.Si m-am gandit sa ajut si eu.

Petrecerea era aproape gata.Au aranjat camera de petreceri exact cum o dorea si Vicky.Insa,fiind prea ocupata,Sonia nu si-a mai petrecut timp cu Vicky si aceasta a crezut ca ea ascunde ceva.A incercat sa o spioneze insa nu a reusit pentru ca mereu o vedea pe Sonia vorbind cu Peter.La un momendat,a prinso singura la dulap si a intrebato:

-De ce nu mi-ai spus?

-Ce sa iti spun?a spus Sonia putin ingrijorata ca aflase de petrecere.Era o supriza.

-Dar nu m-ai uimit deloc.Povesteste tot!a spus de data asta vesela.

-Pai…

-Cand ati iesit impreuna?Te-a sarutat?

-Aaa,tu vorbesti de Peter!a spus usurata Sonia.Pai,deocamdata suntem doar prieteni,atata tot.

-A,pai..oricum,da semne ca te place.

-Serios?!

-Uite-l ca vine!Salut!

-Salut!a spus Peter.Sonia,trebuie sa iti spun ceva.Vino!

-Pa,Vicky!a spus Sonia si l-a urmat pe Peter afara.

-Trupa nu mai vine.a spus el in soapta.

-Ce?!Cum adica?Dar..

-Dar am o solutie.Stiu un DJ foarte bun care e cel mai cautat.Mergem dupa scoala la el.

Dupa ore,amandoi s-au intalnit in fata scolii.Sonia a chemat un taxi,insa Peter a spus:

-Dar de ce nu mergem cu masina ta?

-Nu-mi place!Parca m-as lauda cand merg cu ea.

Au mers la un club unde intr-un birou l-au gasit pe Shun si i-au spus sa vina la petrecere.Shun s-a uitat intr-o agenda si a spus ca nu poate in acea zi.Sonia a scos niste bani,insa Shun a spus tot nu.Fata a mai scos,dublul sumei de dinainte.Shun a spus ca ar putea sa aiba timp,dar ii va supara pe acei tineri.Fata a scos inca o suma mai mare si Shun a spus:

-Aveti noroc!Uite ca in seara aceea sunt liber.

Sonia si Peter si-au zambit unul altuia pentru reusita si au mers la taxi,insa acesta plecase.Peter a propus sa cheme pe tatal ei.In masina,tatal el a certat-o ca ce cauta ea in partea aceea a orasului si mai ales cu cine.L-au lasat pe Peter acasa la el si apoi in masina i-a spus sa nu mai umble cu baiatul ala.Fata oricum nu a bagat in seama.

A venit seara petrecerii.Vicky a fost fericita si le-a multumit celor doi pentru petrecere.Parintii si fratii Soniei au plecat in vizita la o matusa.La petrecere s-au distrat,Peter si Sonia au dansat tot timpul impreuna pana cand,parintii lui Peter l-au sunat sa vina acasa ca au nevoie de ajutorul sau.El le-a spus parintilor ca mai sta pana la sfarsit si sa gaseasca daca se poate pe altcineva.Parintii i-au ascultat dorinta de a mai sta la petrecere si au inchis.Cand cei doi au obosit,s-au asezat pe cate un scaun si au vorbit si au ras.La un momentdat Peter a spus:

-Trebuie sa iti spun ceva.

Si i-a dezvaluit ca o place si ca vrea sa stea cu ea.Sonia i-a spus ca simte acelasi lucru.De atunci,erau oficial impreuna.

Urmatoarele zile au mai iesit la cate un suc,la o plimbare si erau fericiti.Parintii lor nu stiau de relatie asa ca nu au fost probleme pana cand tatal lui a aflat si i-a spus sa se desparta de fata aia ca nu au ce cauta impreuna si alte chestii de genul acesta.Astfel a aflat si tatal Soniei care i-a interzis sa se mai vada cu el pe motiv ca era sarac si le-ar distruge viata sociala.Urmatoarea saptamana,Sonia a petrecut timpul doar in casa,caci fusese pedepsita.Gandul ii era numai la Peter.Dupa o saptamana,s-au intalnit iara si Peter i-a spus ca ei trebuie sa se desparta si a plecat ca Sonia sa nu-i vada lacrimile.Fata a fugit acasa si a plans si ea.Vicky a venit la ea sa o inveseleasca insa nu a reusit.Dupa un timp,nemaivazandu-l pe Peter,ea si-a mai revenit insa cand il vedea pe strada,o cuprindea tristetea.Vazand-o asa,tatal ei a decis sa se mute in alt oras.Sonia a aprobat.In ziua respectiva si-au facut bagajele si inainte sa duca si ultima cutie in camion,Peter a venit la ea si i-a spus ca trebuie sa ii spuna ceva urgent.S-au dus in camera ei si i-a spus ca nu poate sa traiasca fara ea si ca ii este dor de timpul petrecut cu ea.Sonia a decis ca nu mai pleaca si i-a spus tatalui ei sa puna inapoi totul pentru ca ea nu va pleca.Parintii cu greu au acceptat asta insa vazando asa de fericita au scos totul din camion si au rearanjat totul.

Aceasta este povestea de dragoste a doi tineri.

O calatorie ciudata in lumea lui Alice, capitolul 3

2010-06-02T21:10:00.003+03:00

3.Totul a fost…

Motivul pentru care nu am vorbit cu el e acea cearta. Si lui ii trece greu supărarea. Insa in a patra zi,Treny mă suna si imi spuse sa merg la Alice cu Kev.

-Dar de ce nu il suni tu sa mergi tu cu el?Ce mă pui pe mine sa merg?am întrebat.

-Pentru ca nu răspunde.

-Ce??am spus uimita. Deci o sa il sun si ii spun. Oricum,ce are Alice?

-A făcut o criza si e pe cale sa înnebunească si nimeni nu o poate salva.

-Aoleu!Imediat!

Si am inchis si l-am sunat pe Kev.Am aşteptat sa răspundă dar a intrat casuta vocala. M-am dus la el acasă sa vad daca e bine insa nu era acasă. Mama lui mi-a spus ca este cu maşina „pana la o prietena”.

-O,Doamne!am exclamat. Mulţumesc!i-am spus femeii si am fugit la taxi sa merg repede la Alice.

Am căutat un taxi insa am găsit doar un om mai bătrân la locul şoferului. Acesta m-a dus cu o viteza redusa pana in acel oraş. M-a lăsat la vila lui Alice si i-am plătit cat a trebuit. Am pus restul in buzunar,am mulţumit si am fugit înăuntru. Poarta era încuiata. M-am uitat la fereastra si am văzut ca perdeaua se mişca. Deodată cineva a rupt-o,era Alice. Apoi cineva a prinso in braţe si a ţinut-o sa nu mai se zbenguie atâta ca poate mai strica ceva. Totuşi,acel cineva era Kev.

Atuncea a trebuit sa intru. Aşa ca am aruncat cu o piatra in geam ,incat sa nu-l sparg. Kev m-a văzut,i-a făcut semn cuiva sa îmi deschidă,iar in uşa apăru nimeni alta decât aşa-zisa mama a lui Alice. Mi-a deschis si am fugit înăuntru. Alice făcea pe nebuna in braţele lui Kev.

-Ce faci acolo?l-am întrebat.

-Nu se vede?Mă bat cu diavolul. a glumit el.

-Nu te tine de glume acuma!i-am spus eu si am mers la Alice in fatza si i-am spus calm:Alice ,calmează-te!Nu are rost sa faci asta!Măcar,de ce faci asta?

Alice se calma si apoi începu sa rada ca isterica. Kev ii dădu drumul si o puse pe scaun. Eu mi-am făcut cruce si i-am zis sa se potolească.

-Na,uite ce i-ai făcut!ma mustra Kev.

-Eu?Cum Doamne iartă-mă am făcut-o sa rada?Eu i-am zis cum trebuie ca tre sa se calmeze?

-Alice…i se adresa el…nu mai rade aşa aiurea. Trebuie sa iţi revii.

-Pai aşa?Uite cum se face. i-am zis si i-am dat doua palme peste fatza lui Alice.

-Au!a spus fata

A mai stat aşa uitându-se la mine si la Kev si apoi iară a început sa facă crize. S-a ridicat de pe scaun si a spart vaza intenţionat. Kev a prinso, a puso pe scaun si a ţinut-o acolo. Eu iară am început sa ii zic cu frumosu sa termine.

-Acu ce facem?m-a întreba Kev.

-Chemam un doctor. am propus eu. Doamna,mă scuzaţi,îl chemaţi va rog pe…

-Lasati.a spus Alice calma. Sunt bine!A fost doar o farsa!

Si a început sa rada cu pofta. Aşa-zisa mama a ras si ea. Eu si Kev nu am mai inteles nimic.

-Deci totul a fost doar o farsa?am întrebat supărata. Cum naiba…Aţi participat cu toţii?

Deci totul fusese o farsa. Acea femeie nu era mama ei,dar Kev nici nu ştia de farsa. Farsa fusese pentru mine,oricum.

Deci totul s-a sfârşit cu bine…

O calatorie ciudata in lumea lui Alice, capitolul 2

2010-06-02T14:50:00.007+03:00

2.Evadarea din Rai
-Ce se întâmpla?intreba Treny disperat. De ce ne uraste?
-Locul acesta are ceva ciudat...Sau ea a băut si nu vrea sa ne zică dar ai fost cu ochii pe ea,am văzut,si ai si zis asta,si nu ai văzut-o sa bea ceva in afara de apa.
-Da...
-Sau...are amnezie dar nu are motiv sa aiba.
Asta am concluzionat eu. Erau numai trei motive pentru care Alice se purta ca o printesa.Si erau cele de mai sus. Nimeni nu ştia exact ce are tovarăşa noastră dar eu ştiam ca e ceva in neregula cu oraşul acela. Alice a mers la vila cea mare fara sa ne spună sa venim,insa Treny a întrebat-o:
-Unde mergi?
-Acasa sa scap de hainele astea.
-Nu ne iei si pe noi?am întrebat eu.
Poate aflam ceva mai multe despre locul acela. Alice nu mi-a răspuns dar noi ceilalţi am urmat-o. In fatza vilei,ea a scos o cheie din buzunar si a deschis poarta cea mare,insa nu a intrat spunând sa rămânem afara pentru ca nu suntem amicii ei si ca nici nu ştie ce căuta ea afara pe acea vreme. Trebuia sa ne ajute cineva in legătura cu maşina,insa acum alte gânduri ne chinuiau,Alice. Treny era cel mai trist,pentru ca o iubea foarte mult,chiar daca ea s-a purtat asa de urat cu el. Înainte sa intre in casa,in fata uşii apăru o femeie. Aceasta se uita uimita la Alice si o imbratisa.
-Copii astia nu mă lasă in pace!se plânse Alice femeii.
-Copii, veniţi in casa sa rezolvam problema.a spus femeia.
-Mama,eu ti-am zis ca nu mă lasă in pace si tu...protesta Alice.
-Draga mea,odată ce au pus piciorul in curtea noastră trebuie sa ii primim.a spus femeia.Veniti.
Era adevărat,toţi intraserăm in curte deja,insa câinele nu ne ataca deşi era mare. Am intrat in vila,iar femeia a închis uşa după noi. Interiorul era aşa de frumos cum nu mai văzusem in toata viata mea. Am fost conduşi in sufragerie si ne-am aşezat pe o canapea minunata. Alice tot îmbufnata era din cauza ca mama ei căci in loc sa ne dea afara,ne-a lăsat inauntru.Unul din servitori ne-a adus ceai iar eu am spus nervoasa:
-Ce se întâmpla aici?
-De ce eşti nervoasa?mă întreba Kev.
-Nu vezi?Nu mai înţeleg nimic. Alice,de ce ne urăşti?Doamna,sunteţi mama ei?
-Da.a răspuns femeia.
-Doamneee!Deci se întâmpla ceva aici,sunt sigura. Alice,de ce ne-ai ascuns ca ai părinţi?
-Nu am vrut sa va spun.a spus Alice indiferenta.Ca sa nu mă catalogaţi drept o fitoasa.Apropo,mama,îmi faci te rog nişte caviar,ca mi s-a făcut pofta.
Femeia a plecat la bucătărie sa ii spună bucătăresei ce vrea Alice. In acel timp eu am întrebat-o pe Alice:
-Ce s-a întâmplat cu tine?Treny era iubitul tău,nu Ned.Noi toţi eram amicii tai.Asa ca de ce ne urăşti?Ce ti-am făcut?
-Dar eu nu înţeleg de ce tot spuneţi chestia asta cu Treny,eu nu am stat niciodată cu el.
-Taci odată!am spus ridicandu-ma.Ma cunoşti?
-Nu.a spus calma Alice.
-Alice,tu ştii cine eşti?
-Da.
-Cine?
-Alice Whytney,fata bogătaşului Henrigh Whytney si a frumoasei prinţese Roza Whytney.
-Ce Whytney?Pe tine te chema parca Popescu.
-Popescu?întreba Alice si începu sa rada tare. De unde si pana unde?Mama!Unde îmi e mâncarea?
-Imediat e gata cina!striga femeia din bucătărie.
Eu am mers la bucătărie sa o întreb ceva pe aşa-zisa mama a lui Alice insa nu am gasit-o.Ceilalti nu m-au urmat ,ci au vorbit cu "inaltimea" sa prinţesa Alice despre acea casa. Nimeni nu m-a observat când am urcat scările. Am mers apoi pe un coridor lung si am verificat toate uşile. Insa de obicei lucrurile stranii se găseau in pod. Am văzut o uşa in tavan. Am luat un bat ,care era agatat de perete si am deschis uşa. De acolo au căzut scări. Am pus batul la loc si am urcat. Podul era si el aranjat frumos si înăuntru nu era decât un pat mic si câteva haine aranjate intr-o grămada pe un scaun. Hainele erau vechi. Apoi cineva intra acolo. Era o fetita mai mica decât mine care mi-a spus sa vin la masa.
-Locul asta,oraşul acesta ascunde ceva. am spus eu. Îmi spui si mie care e secretul?Vreo fantoma ceva?
-Pai...
Mergeam una langa alta,ea privind in jos iar eu fiind atenta sa nu uit drumul către pod.
-Pai ce?am întrebat.
-Pai a murit cineva in oraşul asta si chestii stupide cum ca ar fi o fantoma.
Apoi fata a istorisit o povestioara a unui conte care a murit ,ucis de o boala rara,neîntâlnita si chestii deastea. Pe mine nu ma interesa povestea aşa de mult pentru ca nu credeam in aşa ceva. La masa i-am spus femeii de maşina lui Kev si aceasta a spus ca va fi gata imediat ,ca deja a fost adusa. Am mancat cele mai alese bucate,incluzând si caviarul,mâncarea favorita a "prinţesei" Whytney. La un momendat un tip dragutz a venit in camera de oaspeţi. Era tot mânjit ,haina lui avea pete negre,si mai era si ciufulit. Acesta s-a uitat la masa plina de oaspeţi si când privirea i se opri asupra mea. A spus fara sa se uite la femeie:
-Doamna Whytney,maşina este reparata.
Eu m-am uitat la femeie si aceasta i-a răspuns tipului:
-Copii,mâine dimineaţa puteţi merge acasă.
-Multumim ,doamna. am răspuns.
Kev îl observase pe tip ca se uita la mine si a spus:
-Poti sa pleci.
După mâncare a venit vremea sa ne duca in camerele noastre,se pare ca baietii i-au explicat mamei lui Alice cum sta treaba si aceasta ne-a cazat pe gratis pentru o noapte. Ne-au arătat camerele noastre si fiecare avea camera lui. Ne-au dat pana si pijamale,iar eu am spus :
-As sta toata viata aici!
-Poti sa stai cat vrei. mi-a spus femeia.
Camera mea era langa cea a lui Kev,iar ceilalţi aveau camerele după noi. După ce am fost lăsata singura,am reflectat la ce s-a întâmplat. M-am uitat la televizor puţin după care cineva m-a strigat de afara. Am ieşit pe balcon si l-am vazut pe Kev la balconul sau.
-Trebuie sa discutam. mi-a spus el si a venit la mine. Ce-a fost faza aia?
-Care faza?am întrebat.
-Cea in care tipul acela se uita la tine.
-Da,si?Nu are nimeni voie sa se uite la mine?Ce-i asta?Aaa...stai ca înţeleg. Eşti gelos!
-Ba nu sunt!
-Ba eşti!
Si a continuat tot aşa pana când am spus:
-Ba nu eşti!
-Ba sunt!a spus el. Bine,sunt gelos!Ti-e bine aşa?
-De ce crezi ca tipul ala se uita aşa la mine?
-Te place.
-Da,deci asta e un avantaj,căci putem sa ieşim din locul asta.
-De ce sa plecam?
-E ceva ascuns aici. Ceva ciudat...
Nici Kev nu ştia ce era,insa le-am trimis mesaje lui Alice ,lui Drew si lui Treny sa vina in zece minute afara. Am ajuns si eu afara si i-am găsit acolo pe toţi. Alice a spus:
-De ce m-ai chemat?
-Trebuie sa ieşim de aici,din oraşul asta.
-Eu nu plec. a protestat Alice.
-De ce?a întrebat Treny.
-Uite aşa. a spus Alice si a intrat in casa.
Toţi am mers la garaj insa era încuiat. Avantajul nostru mă privea din tufişuri.
-Hei!i-am spus celui ce reparase maşina.
Acesta a ieşit din tufiş si ne-a spus:
-Unde mergeţi?
-Acasa. Ne obligi sa rămânem?am întrebat eu.
Omul se uita la noi câteva clipe si a spus:
-Nu.
Ne-a deschis garajul si ne-a dat cheile de la maşina. Înainte sa intru mi-a cerut id de Messenger. Kev se uita urat la mine,iar eu i-am spus mecanicului:
-Mai bine sa mi-l dai tu pe al tău,bine?Ca îl adaug eu când ajung acasă.
Mi-a dat un id si am intrat in maşina. Am închis portiera,iar Kev a băgat cheile in contact si a pornit. Ne puseserăm in aceleaşi locuri,eu si Kev in locurile din fatza,iar Drew si Treny in locurile din spate. La un momendat am întrebat şoferul:
-Deci iţi place de mine.
Kev a tăcut,la fel si ceilalţi doi băieţi din maşina. Timp de câteva clipe ,Kev se gândise mult la ceva,deoarece nu era prea atent la drum si a trebuit sa îl atenţionez eu.
-Tie iţi place de ala?m-a întrebat.
-Nu. am spus vesela.
-Dar de cine?
-Acu si tu...
Muzica nu fusese pornita,iar Drew si Treny adormiseră.
-Nu dormi?mă întreba Kev.
-Nu. am spus eu.
-Ti-e frig?
-Nu.
-Tie sete?
-Nu!
-Ti-e...
-Foamne,nu!Taci odată,ce ai?
Nu răspunse la întrebare. Insa tot pe gânduri era. Deodată,pe strada apăru din nou biciclistul si venea înspre maşina.
-Opreste!am spus eu si Kev oprise maşina brusc.
-Ce?întreba.
-L-am vazut pe Ned.
-Eu nu l-am vazut.
-Mda,erai pe gânduri. Fii si tu atent la drum!Ce te gândeşti atâta?La ce?La omu’ ala ca s-o uitat la mine?
Deja ţipam. Drew si Treny se treziseră din cauza frânei si au ascultau cum mă certam cu Kev.
-Nu mă gândesc la ala!a spus Kev. La altceva. Si sunt foarte atent la drum si nu tipa la mine aşa ,ca nu aşa te porţi cu cei care-s mai mari ca tine!
-Pe bune?Ha!De parca ai fi boşorog.
-Nu sunt boşorog!Taci odată ca m-ai enervat!
-Hooo!a spus Drew. Ce e aici?Bâlci?
-A fost Ned pe bicicleta lui idioata si asta nu a fost atent la drum.
Iara am ţipat. Drew a spus:
-Haideti ,nu va mai certaţi. Nu e bine.
-Ai dreptate. am spus eu.
-Eu zic sa mergem după Alice. a spus Treny si toţi ne-am uitat urat la el. Bine. Mergem acasă.
Restul drumului am ascultat muzica fara sa mai spunem ceva. Doar câteodată mai spunea Drew câteva bancuri insa nimeni nu-l baga in seama. Biciclistul nu a mai apărut. Când am ajuns in fatza blocului meu,am ieşit,am spus "noapte buna" si am mers cu paşi repezi in casa. Timp de câteva zile nu am mai vorbit cu Kev pana când...

O calatorie ciudata in lumea lui Alice, capitolul 1

2010-06-02T12:45:00.005+03:00

1.Biciclistul
Era noapte.Eu,cu inca cativa prieteni am mers la o plimbare cu masina.Cel mai mare dintre noi,Kev,a condus,caci are 18 ani si are carnet de conducere.Era distractiv,mai ales ca muzica era data la maxim si in acel moment ascultam rock.
Eu il tot atentionam pe Kev sa fie atent la drum,dar el avea talentul de a se concentra pe mai multe lucruri deodata,desi omul,in general,nu se poate concentra decat pe doua lucruri.Oricum,era mare distractie.Sa va prezint cine era...
Kev era soferul,asa cum am mai spus mai sus,eu,Monique,stateam pe celalalt loc din fatza,in locurile din spate stateau Alice,cea mai mica dintre noi care are 14 ani,apoi era Treny si Drew care erau de aceeasi varsta,adica 17 ani.Drew mai avea putin si avea majoratul pe care si-l va petrece cu mine si cu ceilalti.
-Da muzica mai tare!spunea Treny,care tocmai bause ceva dintr-o sticluta.
-Nu mai bea asa ceva!l-am mustrat eu si i-am luat sticluta.
Era de wisky.Nu stiu cat bause dar a baut cam mult.Am deschis-o si m-am uitat inauntrul ei sa vad daca mai era ceva.
-Vrei si tu?rase Drew.
-Nu,doar verificam daca..am inceput eu.
-Daca mai e ceva sa bei si tu? rase el si mai tare.
-Terminati acolo!a spus Kev si a luat sticluta si a aruncat-o pe geam.
Eu nu am spus nimic,dar Treny a sarit ca de ce i-a luat sticla.Kev i-a explicat ca nu e bine sa bei,ca te "strica" la creier bautura si chestii de genul acesta insa eu am vazut ca Treny nu asculta si i-am zis lui Kev:
-Lasa-l in pace ca oricum nu te baga in seama.
-Bine.a spus Kev si s-a uitat la drum.
Am mai mers prin intuneric cu masina mult timp...De la acea discutie s-a facut liniste.Eram obisiti cu totii ,iar Alice,Treny si Drew adormisera.Eu m-am uitat in spate si l-am auzit pe Treny sforaind.Dupa putin timp,un sunet puternic opri masina.Eu ma uitam in telefon la niste poze ca ii facusem cateva lui Treny.M-am uitat inspaimantata la drum si am zpus:
-Asta nu a fost Treny.
Kev ma aproba.Pe strada nu trecea nici o masina deci nu prea aveam cum sa cerem ajutor.Oricum,de la sunetul acela se treisera toti,iar Treny nu mai era asa de beat.Am iesit din masina iar baietii s-au uitat la motor.
-Motorul e distrus.a spus Kev.Trebuie dus la reparatii si trebuie cumparat...
-Ha?am spus eu.Va descurcati,ca eu nu ma pricep la masini.
Kev le explica baietilor problema ,iar eu si Alice ne-am uitat dupa vreo masina care sa ne duca pana undeva.Drew a inchis capota masinii spunand:
-E varza!Voi ati vazut vreo masina?
-Nu.am spus eu.
-Alice,scoate si tu piciorul in strada cum faceau alea sexy in filme.a ras el.
-De ce nu-l scoti tu?a spus Alice.
-Eu zic sa mergem pe jos.am propus eu.
Ceilalti au aprobat.Si am mers mult si bine,cel putin asa ni s-a parut la toti.Am mers pana am ajuns intr-un oras.Afara nu era nimeni,nici macar masini,era liniste...Deodata,un biciclist apare de nu stiu unde si vine spre mine.Eu ma uitam la ala sa vad cine e.Era un baiat de varsta mea.Cand vine aproape de mine,ma dau la o parte.Eu,cu gandul la glume,le spun amicilor mei:
-Vreti sa cada de pe bicicleta?
-Da,dar..incepu Alice.
-Hei!strig eu la biciclist,care se uita la mine ,eu ii fac cu mana si ii zambesc,desi nu stiu daca ma vede bine sau nu.
Ala se uita la mine si imi zambeste si el,se pare ca m-o vazut.Oricum,saracul de el se impiedica de o piatra uriasa si cade in fatza.Alice fuge la el strigand:
-Ned!Te simti bine?
Cand ajunge la el,il ajuta sa se ridice si apoi se uita la mine urat.Eu spun :
-Ce?
Alice vine la mine si imi spune suparata:
-Stii cine e?
-Pai,e Ned,nu?am raspus putin confuza de starea ei.
-Da!Si uite ce i-ai facut!imi spuse aratand spre baiat.
-Si?E doar putin ranit!
-E ranit foarte grav.Sa vezi ce te spun lu mama si sa vezi ce iti face.
Toti am ramas socati.Nu stiam ca are parinti pentru ca ne spusese ca are numa unchiul si matusa ei ca rude,in rest cica toata generatia aceasta a familiei ei a disparut si ca parintii ei au fost ucisi de un accident de masina.
-Ai baut?am intrebat-o.Ca pari asa...aeriana.
-De ce sa beau?a ras ea.Stiti ca eu nu beau si nu fumez.
-Daaa,te-am vazut eu cand te-ai dus la coltul blocului si ai baut bere.a spus Kev.
-Kevin,am eu fatza de asa ceva?
-Nu,dar de ce nu recunosti ?
-Ce sa recunosc?Recunoasteti voi ca mintiti.Eu nu beau,nu fumez si...mi-e pofta de caviar.spuse Alice ganditoare.Ma duc acasa.
-Dar suntem la sute de km distanta.a spus confuz Treny.
-Deci nu mai inteleg nimic.Explica-ne,Alice.am spus eu suparata.Cine e Ned?
-Pai,eu locuiesc la casa aceea.spuse ea si ne conduse catre o vila mare,cu doua etaje,frumoasa,dar pazita de caini.Haideti sa va pezint casa mea.Si Ned,e iubitul meu.
-Ce??Ai iubit in orasul asta?a intrebat Treny.Parca eram impreuna,Alice.Parca ne iubeam mult.
-Noi,sa ne iubim?Doamneee,nu cred.Sunt bogata,nu am iubiti saracaciosi.a protestat ea.
-Alice,suntem prietene foarte bune,tu nu esti bogata.De unde ti-a venit asta?Tu il iubesti pe Treny,nu pe ...cum te cheama?
-Ned.spuse biciclistul.
-Asa,Ned.Tu,Alice,nu-l iubesti pe Ned!Il iubesti la nebunie pe Treny.
-Ba nu!a spus Alice.
-Stiu ce se intampla aici,adica cred ca stiu ce se intampla.am concluzionat eu.

45 lectii despre viata

2010-06-01T15:16:00.004+03:00

Ştiţi cum e perioada adolescenţei? Mulţi o vom simţi,sau o simţit chiar acum sau am simtit-o odată,însă am auzit ca perioada asta e cea mai frumoasă si e o singura data în viaţa.
Trebuie sa trăim fiecare moment al vieţii sa ne bucurăm de orice.
Despre aceasta perioada o sa găsiţi multe articole pe net.Ştiu ca în aceasta perioada te simţi cam naspa si ai tot felul de stări. Simţi ca nu ai un rost în viaţa?Vrei sa mori?Pai eu zic ca nu e bine sa îţi doreşti moartea pentru ca Dumnezeu ne-a dat o viaţa ca sa o trăim,nu sa ne-o luăm singuri.Deci traiti-va viaţa.Speranta moare ultima,odata cu voi. Si acum scopul acestui articol e sa va arat cum sa va traiti viata.Titlul spune totul deci sa incepem:

1.Viata nu e dreapta,dar tot este buna.
2.Cand ai indoieli,fa doar un pas mic...inainte.
3.Viata este prea scurta ca sa pierzi timpul urand pe cineva 4.Serviciul tau n-o sa te ingrijeasca atunci cand esti bolnav.Dar prietenii si parintii-da.Tine legatura cu ei!
5.Plateste-ti intotdeauna datoriile
6.Nu trebuie sa ai ultimul cuvant in orice discutie.Invata sa nu fii de acord...
7. Plângi împreună cu altcineva. Este mai sănătos decât să plângi singur.
8. Poţi să fii supărat pe Dumnezeu. El poate suporta.
9. Economiseşte pentru pensie încă de la primul salariu.
10. Când e vorba de ciocolată, orice rezistenţă este inutilă.
11. Fă pace cu trecutul, ca să nu-ţi încurce prezentul.
12. E-n regulă să-ţi laşi copiii să te vadă plângând.
13. Nu compara viaţa ta cu a altora. Nu ai idee care e rostul “călătoriei” lor.
14. Dacă o relaţie trebuie să fie secretă, atunci n-ai ce căuta în ea.
15. Totul se poate schimba într-o clipită. Dar fii liniştit, Dumnezeu nu clipeşte niciodată.
16. Respiră adânc. O să-ţi calmeze mintea.
17. Fă abstracţie de orice nu este util, frumos sau îmbucurător.
18. Tot ce nu te omoară cu adevărat te face mai puternic.
19. Nu e niciodată prea târziu să ai o copilărie fericită. Dar a doua ocazie depinde numai de tine.
20. Când se întâmplă să fie aşa cum îţi place în viaţă, nu răspunde niciodată cu NU!
21. Aprinde lumânări, foloseşte şerveţele frumoase, îmbracă lenjerie deosebita. Nu le păstra pentru ocazii speciale. ASTAZI este special.
22.Pregăteşte-te temeinic, apoi mergi cu toţi ceilalţi.
23. Fii excentric ACUM! Nu aştepta să-mbătrâneşti ca să porţi haine rosii…
24. Cel mai important organ sexual este creierul.
25. Nimeni nu este însărcinat cu fericirea ta. Doar tu.
26. Înrămează orice aşa-zis dezastru cu aceste cuvinte: “Oare peste cinci ani va ma conta asta?”
27. Intotdeauna alege VIATA.
28. IARTA oricui orice.
29. Nu e treaba ta ce gândesc alţii despre tine...
30. Timpul vindecă aproape orice. Dă-i timpului… TIMP.
31. Oricât de bună sau rea ar fi o situaţie, ea se va schimba.
32. Nu te lua prea în serios. Nimeni altul nu o face.
33. Crede în MINUNI!
34. Dumnezeu te iubeşte pentru că El este ceea ce este, nu pentru ceva ce ai făcut sau n-ai făcut.
35. Nu pune controlul pe viaţă. Arată-te şi fă din ea tot ce poţi.
36. A creşte mare bate alternativa – a muri de tânăr….
37.Copiii tăi au doar o copilărie.
38. Tot ce contează cu adevărat la final este că ai iubit.
39. Ieşi afară în fiecare zi. Miracolele te aşteaptă peste tot.
40. Dacă ne-am pune problemele într-o grămadă şi le-am vedea şi pe ale altora, le-am lua pe ale noastre înapoi….
41. Invidia este pierdere de timp. Tu deja ai tot ce-ţi trebuie.
42. Ce e mai bun abia acum urmează.
43. Nu contează cum te simţi – ridică-te, îmbracă-te şi arată-te.
44. Nu sta!
45. Viaţa nu e legată cu fundă, dar tot este un DAR.

Prietenii sunt familia pe care o alegem pentru noi înşine!

Interesante chestii:-?
Voi ce credeti?

Anna,the partea a treia

2010-05-22T20:03:00.006+03:00

3.Strainul care ia fara sa ceara
Cainele era mort.Nu mai avea ce sa faca.Insa criminalul...Cainele nu s-a dus singur in strada.Pare ciudat,dar el a fost invatat sa traverseze corect strada,ca mai pleca de acasa.Dar ceea ce a declansat cautarile sale a fost altceva.Cand Rexy voia sa plece afara,ii dadea Anna drumul.Deci cineva l-a scos din casa.Asta gandea Anna.Asta a fost concluzia.Cum am spus,Anna a descoperit criminalul.Sau mai multi,criminalii.
Intr-o zi de scoala,la scoala...
Il alerga pe unu pe coridor.Si logic ca si-a lasat geanta in clasa.In timp ce alerga a vazut un baiat care nu facea parte din colectivul scolii ei.Acel baiat a intrat in clasa ei.Ea se oprise din fugarit cand a vazut ca acela a intrat in clasa.Era ciudat."Fugaritul" a incercat sa o enerveze pe Anna spunandu-i in toate felurile insa nu a reusit.Fata a mers in clasa sa vada despre ce era vorba.Si..surpriza!Baiatu ii umbla prin geanta.A mers la el si i-a zis:
-Hei!De ce imi umblii prin geanta?
Baiatu s-a uitat la ea urat.Era frumos dar asta nu conta.Colegele ei se uitau la baiat ca indragostitele.Baietii nu intrau in treaba asta din nu stiu ce motive.Poate au fost batuti de acesta.Strainul cauta ceva in geanta ei in continuare.Anna incerca sa i-o ia insa nu reusi pentru ca acel baiat era prea puternic.In cautarule sale,acesta gasi ce cauta,un anumit caiet.Era un caiet gol in care fata trebuia sa isi scrie impresiile de la scoala pentru ca asta a fost o tema de la o profesoara.Si toti colegii aveau un caiet ca acesta.Dupa ce a luat caietul,strainul a mers din clasa.In acest timp,Anna nu a stat degeaba.A incercat sa isi ia caietul inapoi,in toate modurile insa acela nu o baga in seama.Degeaba incerca ea sa isi ia caietul.In afara clasei l-a intrebat:
-Cine esti?
Abia atunci ii veni intrebarea in minte.Baiatul a raspuns:
-Un mesager si ajutorul profesoarei de consiliere.A cerut caietul.
-Si de ce nu mi-ai zis sa ti-l dau?Cum te cheama?
-Roger si nu ma gandeam sa ti-l cer.Asa sunt eu.
-Mda.Pai...Bine.Dar sa il aduci inapoi.
Cindy o vazuse pe Anna renuntand in a-i cere caietul baiatului si cand ea intra in clasa,ii spuse:
-Anna,de ce ai renuntat asa de usor?Il crezi pe ala?
-Nu,dar..
-Tu stii ca asta e un prost?A ramas repetent de vreo doua ori.E in a zecea acuma si trebuia sa fie in a doispea.
-Fataa,a luat caietul gresit.spuse Anna si incepu sa rada.Ala cu impresii l-am uitat acasa.Ala era altul in care trebuia sa scriu azi.
De criminal nu am zis nimic,dar Anna crede ca nu profesoara de consiliere a cerut caietul acum,ci altcineva.Si cineva-ul ala ii vrea raul Annei.Cineva-ul ala a dat ordin uciderea lui Rexy.Cineva-ul ala e...

Anna ,second part

2010-05-19T18:09:00.009+03:00

2.Rexy
-Cum explic ce?
-Păi stii de ce se râd toţi de tine?Cindy era serioasă.Pentru că te mai joci cu păpuşi la vârsta asta.La cinşpe ani?
-Dar ce pot să fac?
-Eu nu ştiu.Cred ca ar trebui să aşteptăm.Poate se mai calmează valul acesta.
-Oricum,sa ştii ca eu nu ma jucam singură de capu meu cu păpuşile alea.Deci eram la una mică şi sweet şi ma jucam cu ea.Uite,aici apare rochiţa ei,şi se opreşte camera că apărea ea.Acum ai inţeles?
-Da.
În câteva săptămâni,adică vreo două,trei, deja devenise poreclă "Barbie".De fapt filmuleţul era cu ea lângă nişte păpuşi.La un momendat,in acest film,ea luă o păpuşă şi se uită la ea,după care luă alta si timp de câteva minute se prosti,devenind joacă.Dar de fapt ea o chema pe micuţa Layla să se joace.Dar vărul ei,căci el filmase,a prins-o numai pe ea în cadru.
În acest timp nu o deranja să i se spuna asa,iar dupa trei saptamani de la postarea filmului se întâmpla ceva.Câinele ei,Rexy, dispăru.L-a căutat disperată cateva zile renunţand la timp liber pentru cautarea lui,dar nu l-a găsit.Părinţii au ajutat-o să îl găsească pe Rexy până şi-au pierdut speranţa.Datorită depresiei,Anna nu dormi cât trebuia şi ca soluţie părinţii au chemat poliţia.Acestia nu au făcut decât să îngreuneze situaţia pentru că au găsit corpul lui Rexy la marginea drumului,dar sufletul acestuia era sus de mult.
Când Anna văzu corpul animalului,începu să plângă în hohote.Cu ajutorul vărului ei,din cauza căruia primise porecla de Barbie, făcu o groapă si după ce îl îngropa pe Rexy,timp de doua săptămâni era mereu suparată însă îi trecu.Cu ajutorul prietenelor sale trecu peste tristeţe,deşi Rexy rămase o amintire.
Totuşi,peste câteva săptămâni,se întmpla ceva care il demascase pe criminal...

Anna ,first part

2010-05-17T19:13:00.011+03:00

Capitolul 1:Anna cu barbiile

Lumina soarelui patrunde prin fereastra.In camera Annei patul este aranjat,jaluzelele sunt ridicate,iar geanta pregatita de scoala.

Ceasul arata ora 6:59.Ciripitul zburatoarelor patrunde in camera.Sunetul diminetii este armonios,placut.Deodata ceasul suna.Se facuse sapte dimineatza.In camera intra o fata.Avea parul prins intr-o clama,imbracamintea obisnuita de scoala formata din bugi si un tricou,iar in picioare avea adidasii noi-nouti cumparati de la Mall-ul cel nou.

-Of!Trebuie sa dau ceasul asta la reparatii,e cu o ora inapoi.spuse ea apoi merse spre oglinda si se privi.

Ochii sai albastrii se reflectau in obiect.O suvitza rosie ii atarna langa fatza.Si-a dat jos clama si si-a aranjat parul brunet.Apoi merse sa isi ia micu dejun.Se uita la ceas si vazu ca arata sapte si cinci minute.

-Vai!Am intarziat!

Isi lua geanta si iesi val-vartej pe usa.Inspre scoala alerga cat putu de repede insa la poarta vazu un bilet,un anuntz.Acolo scria ca pe perioada aceea era greva.

-Cudat…La stiri nu spusese nimic de greva.Iar salariile sunt foarte mari,chiar.Ciudat..A!Buna ,Cindy.Stiai ca azi nu se face scoala?

Din departare venea cea mai buna prietena a Annei,Cindy.Ea raspunse:

-Nu,Anna,de fapt stiam dar nu am vrut sa iti zic.Ca am aflat acuma.

-Ce zici,mergem pana in parc?

-Desigur?

-Dar intai sa ne lasam gentile acasa.

Si-au lasat gentile acasa,asa cum au zis si au mers in parc.Plimbandu-se si discutand au trecut pe langa cativa baieti.Unul din ei, i-a spus Annei:

-Cum iti merge in lumea minunata a papusilor,Barbie?

Si au ras.Anna nu i-a luat in seama dar toti baietii pe care i-a intalnit i-au spus ceva de genul "Ce mai face Erik,Barbie?" si radeau.La un momendat fetele s-au asezat pe o banca.

-De ce imi spun toti Barbie?

-Nu stiu.Deci,nu stiu de unde au luat prostia asta.Lasa asta,mai iti place de Marc?

-Pai,da.Asa cred.Adica,cum sa nu imi placa de 'al mai formos baiat din lome?

-E...incepu Cindy insa Anna continua.

-E formos,foarte formos,destept,istet...

-Anna...

Cindy incerca sa-i spuna ceva insa Anna gandea cu voce tare:

-E prea sweet ca sa fie true.Stii ce?Ar trebui sa-i spun adevarul.Ce crezi?

-Dar...

-Sau,ce crezi ca simte el pentru mine,simpla prietenie sau...

Cineva ii puse mana pe umarul ei.Anna se uita in spate si rosi toata in obraji si tacu.

-De cine vorbeai?intreba Marc.

-De cineva.Vrei sa stii?intreba Cindy.

-Nu,trebuie sa plec.spuse el si vru sa plece.Pa,Barbie!si rase.

Marc merse cu pasi repezi spre un prieten de-al sau dar Anna striga:

-Stai putin!

El se opri si Anna veni la el.Ea zise:

-De ce imi zici asa?

-Cum?intreba el.

-Nu sunt o papusa barbie,asa ca de ce mi se spune asa?

-Ee,nu esti.rase el si merse mai departe.

-De ce refuzi sa imi spui?spuse ea serioasa.

El se opri din mers si nu zise nimic.Dupa cateva clipe de tacere se intoarse cu fata la ea si spuse:

-Pentru ca am aflat ceva.

-Anume ce?insista ea.

-Deci lasa-ma in pace cu asta?Cum nu stii?Tu ai postat ala pe net.

-Ce nai..?Cum adica?Eu nu am postat nimic.

-Intra pe YouTube si scrie "Anna cu barbiile".O sa iti dea mai multe parca si tu dai pe ala in care apari tu.Acum chiar am treaba.Bun?Pa!

-Pa!

Si el pleca.Anna se intoarse la Cindy si fu intampinata cu intrebarea:

-Cum a fost?

Vorbea pe un ton foarte vesel.Anna se uita la ea confuza.Cindy ii explica:

-Sa vorbesti cu Marc.

-Aaa,pai cum sa fie?Ciudat.Adica pana si el crede ca inca ma mai joc cu asa ceva.Fii serioasa.Mi-a explicat de ce imi spun toti "Barbie".

-De ce?Din cauza filmului?

-Deci stiai?

Anna era putin suparata pe cea mai buna prietena a ei pentru ca nu ii spusese de filmulet.Cindy observa asta si isi ceru scuze.Anna nu mai suporta atata "barbie" si merse acasa urmata de Cindy.Amandoua mersera la calculator,iar Cindy accesa siteul unde aparuse Anna cu barbiile.De fapt era vorba de altceva.Nu se jucase cu adevarat cu barbiile.Ea de fapt nu avea papusi.

-Deci e vorba de altceva.Sincer,Cindy.Nu e ceea ce pare!

-Atunci cum explici asta?

Un nou inceput

2010-05-13T14:54:00.008+03:00

E liniste in cartierul Normand din orasul Belelelor.Este dimineatza devreme.Toti se trezesc cu noaptea-n cap,dar nu se stie de ce.
E ciudat.Soarele lumineaza atat de prost incat lumea il priveste cu mult interes.Oamenii de stiintza din alte orase au prezis Sfarsitul Lumii,dar nu au dat de stire la lume.Oricum,aceasta veste a mers din om in om cu usurintza incat toti au aflat.Copiii nu merg la scoala stiind ca vor muri.Cu aceasta ocazie scolile se inchid.
In cateva luni,ziua arata ca noaptea.Florile se usuca,unele tzari nu au curent electric.Oamenii se sinucid.Dintr-o data,din cer cade grindina de zece grame.Si mai ciudat este ca dureaza doua ore acest fenomen.Dupa doua ore grindina dispare,dar apare alta si mai mare.Tot creste gheatza asta pana se face cat o bila de bowling,si la greutate si la marime.Deja intra in casele oamenilor.Mor tot mai multi oameni.
Grindina se opreste.Casele nu mai au acoperisuri.Carry, fata simpla de la tzara,tanara de 20 de ani fusese ascunsa in pivnitza unde locul este foarte aparat.Dupa ce afla ca fenomenul s-a terminat,iese afara si vede ca luna apropiindu-se tot mai mult.Se apropie cu viteza pana se afla deasupra caselor.Luna este foarte distrusa.Soarele apare si el si se pare ca a bubuit.Vin pietre de foc spre pamant.Distrug tot.
Gata cu lumea.Carry,cand aude liniste,iese afara si vede ca locul e ca dupa razboi.O lume noua s-a ivit...

Aceasta poveste e creata de Kittie

Muzica!

2010-05-08T21:16:00.003+03:00

Tot ceva despre interese.Stiu ca toata lumea asculta muzica si asa mai departe.Insa sa iti povestesc ceva.
Acu o luna sau doua am auzit undeva melodia Evanescence-bring me tot the life,dar nu stiam cum se numeste atunci si na,eram cam supy dar a trecut.Si apoi cineva mi-a trimis melodia si am recunoscut-o,si ii multumesc acelui cineva pt ca mi-a trimis-o;)Si de atunci(acu o saptamana parca) ascult numa melodiile acelei trupe.Si cand i-am trimis melodia lui Kriss,care sigur va avea ce sa zica despre postarea asta:)),cand i-am trimis una din melodii a zis ca e muzica "moarta" si ca nu asculta asa ceva.Are dreptate,nici eu nu ar trebui sa ascult genul acesta de muzica dar nush de ce imi plac melodiile astea.Acu despre tine.
Pai intrebarea mea este:Ce muzica asculti?
Ca de obicei eu raspund prima.Asa.
Eu ascult in ultima vreme melodiile urmatoare in aceasta ordine a preferintelor:
1.Evanescence-Lithium
2.Evanescence-my immortal
3.Evanescence-Everybody'a fool
4.Evanescence-Missing
5.Evanescence-bring me tot the life
...si mai multe melodii ale acestei trupe.
Pai ce crezi despre melodiile acestea?
Ce gen de muzica asculti?
Ascult muzica lenta(cu voce si instrumente adik,nu opera:-L);muzica pop;uneori si hip-hop;house(cred) si cam toate.Urasc manelele si populara.Si acum tema:
1.Ce gen de muzica asculti?
2.Care sunt melodiile preferate?
3.Ce crezi despre melodiile trupei Evanescence?
Cam atat pentru azi.
Bye!
By Kittie;)

Citesti carti?

2010-05-06T17:36:00.005+03:00

As vrea sa abordez subiectul:Citesti carti?
Intai sa raspund eu.Da.Citesc carti.Dar in ultima vreme am cam lasat romanele deoparte.Si ultima data am terminat de citit "Eclipsa",din seria Twilight,a treia carte din serie,primele doua le-am citit altadata.A fost super cartea,la un momendat mi se facuse foame dar nu vroiam sa manc pana nu terminam cartea:))LOL
Si am mai citit si seria Harry Potter si mai multe carti.Cred ca cel putin 15:-?
Nha,si mie imi plan genurile de carti fantasy,aventuri si love.
Acu sa iti dau o tema;)
Las ca vei sti sa o faci.
1.Citesti carti?
2.Daca da,ce carti ai citit?
3.Ce gen de carti iti plac?
Eu am raspuns la tema,acu e randu vostru;)
Succes!
P.S.E scurta postarea:(Stiu:((Dar nha.ce subiect sa mai abordez,ziceti despre ca sa imi zic parerea.

Lumina vietii

2010-04-28T15:33:00.006+03:00

Ador culoarea verde:X Pentru ca...:-? Da!Pentru ca reprezinta natura vie,viatza.Reprezinta tot ce e viu pe pamant.Iarba e verde,frunzele sunt verzi,si...extraterestii sunt verzi:-ss Aiss,credeti in asa ceva?Astia de pe Click au pus un reportaj despre una care a ramas insarcinata ca a lasat-o un extraterestru :)) Gasiti pe siteul click.ro pe la Glob chestia asta cu italianca are a facut avort si au scos din ea un monstru. Deci sa revenim la culoarea verde.:-?Pai ziceam ca aceasta culoare e vie."The green light" stii ce inseamna?Lumina verde.Lumina verde reprezinta lumina vietii,pentru ca aceasta culoare,verde, am zis ce inseamna:viata.
Lumina vietii sa va lumineze calea si sa va bucurati pana si de cele mai mici lucruri.Bucurati-va si multumitu lui Dumnezeu pentru ce aveti.Ca putea fii si mai rau dar toti avem o viatza,planuita de noi sau de El.Daca am muncit si primim o recompensa pentru munca noastra,recompensa care ni se pare mica,ar trebui sa ne bucuram ca macar am primit ceva,ca putea sa fie altfel si sa nu primim nimica.Si daca vrem mai mult,ar trebui sa facem ceva incat sa nu il suparam pe sefu'.
Stresul,dusmanul nostru...cum scapam de stres?Pai mergem undeva unde e liniste si pace.In natura verde.Acolo te simti liber.
Ce sa mai zic de verde?:-?
Pai,nush.Cred ca e destul verde pe blog,nu?:))
So,Bye bye!
By Kittie!;)

25 ...sai mai bine zis 24 de lucruri despre caini

2010-04-26T18:52:00.004+03:00

A spus cineva ca vrea sa stie mai multe despre caini.Ei...Uitati aici niste lucruri interesante despre caini.Cum am facut si la artocolu despre pisici,asa voi face si aici.Voi spune ce parere am ,iar in ghilimele pun cum era scris pe site;).Deco,let's start:D

"1. Daca un caine nu intra pana la varsta de 3 luni in contact cu omul, acesta nu va fi niciodata un bun animal de companie."
deci ramane salbatic...

"2. Toti cainii au limba roz, cu exceptia celor din rasa Chow-Chow care au limba albastra. "
:O:ONu stiam:O

"3. Cainii din rasa Chihuahua parta aceasta denumire datorita localitatii cu acelasi nume, din Mexic, in care au fost descoperiti."
nu am ce sa comentez:))

"4. Mustatile cainelui sunt foarte sensibile la atingere si sunt situate pe bot, deasupra ochilor si sub maxilar. Cu ajutorul acestora, cainii pot detecta cele mai sensibile miscari din aer. "
De asta pot sa existe si aia orbi.Cainii au simturile dezvoltate.

"5. Cel mai intalnit nume de caine din lume este Max, acesta fiind urmat de Molly, Sam, Zach sau Maggie."
Astea sunt nume de om:-?

"6. Cel mai batran caine cunoscut a fost Bluey, un Queensland “Heller”. Acesta a trait 29 de ani si 5 luni. "
:O

"7. Din numarul total de testamente din SUA, 1% au ca principal mostenitor un caine."
Doar 1%?:-w

"8. In 1987 a aparut o lege care ii obliga pe cetatenii orasului New York sa adune mizeria lasata de animalele lor pe strada. Aceasta lege a fost data deoarece inainte erau „depozitate” anual pe strazi in jur de 40 milioane de excremenete. "
aha

"9. Cainii pot percepe, in medie, doar 10 sunete."
Numai 10?:O

"10. Cainii nu au o memorie mai buna decat cea a pisicilor. Testele efectuate la Universitatea din Michigan au dovedit faptul ca memoria pisicilor poate dura pana la 16 ore, in schimb cea a cainilor doar 5 minute."
aiss.ce naspa.credeam ca toti cainii retin oamenii pe care i-au intalnit.:O
"12. Lupii albi, o rasa de caini foarte rara in tara noastra, a fost interzisa de nazisti. Motivul a fost faptul ca Hitler si discipolii sai considerau acesti caini inferiori celorlalti. De asemenea, un alt motiv invoca a fost faptul ca Hitler ura culoarea alba deoarece este simbolul pacii. "
lipseste 11:|

"13. Cainii nu transpira prin saliva, ci prin pernitele de la labute. "
uau
"14. Cele mai mici rase de caini folosite pentru vanatoare sunt Basetii. Corpul acestora este foarte aproape de sol datorita picioarelor scurte, lucru care le usureaza patrunderea si strecurarea prin tuneluri."
ce tare:)

"15. Cainele se orienteaza mai mult dupa auz decat dupa vaz. Acestia sunt capabili sa perceapa sunete de o frecventa mult mai inalta decat oamenii. Astfel ei aud sunete pe care noi nu le putem percepe"
aste cred ca stiam deja:-?

"16. Cainii pot sa urmareasca usor obiectele aflate in miscare datorita pupilelor foarte mari. Ei pot vedea si atunci cand sursa de lumina este foarte scazuta."
sa te urmareasca un caine in noapte>:)
"17. In lume se cheltuiesc anual peste 1,5 miliarde de dolari pentru hrana cainilor, in timp ce pentru cea a bebelusilor se cheltuiesc de patru ori mai putini bani. "
cainii au nevoie de mai multa hrana?:Ologic:))

"18. Imperecherea a doi caini dalmatieni apartinanad aceleiasi familii face ca 3 din 10 sa se nasca cu disfunctionalitatii ale auzului."
interesant:-?

"19. Peste 90% dintre proprietarii de caini afirma ca acestia ii fac sa zambeasca cel putin o data pe zi."
pentru ca aceste animale sunt cei mai buni prieteni ai omului:)
"20. Cainii nu sunt daltonisti. Ei pot vedea in culori, la fel ca oamenii, numai ca nu deosebesc atat de bine nuantele."
:Ocredeam ca aceste animale nu pot vedea culorile:O

"21. Un caine si o catea, impreuna cu urmasii lor, pot produce pana la 66 de mii de caini in doar 6 ani. "
cat de exact:-?
"22. Numai cainii si oamenii au prostata. "
aha:|

"23. Gura unui catel exercita o presiune de 25-35 kg/cm2. Presiunea maxima exercitata de unii caini poate ajunge chiar la 80 kg/cm2."
mda,foarte interesant:|
"24. Amprenta nasului unui caine este unica, precum amprenta degetului la om, si ajuta la identificarea acestora."
tare de ei;),noi avem degete,ei nasuri:))

"25. Cainii au peste 200 milioane de receptori olfactivi, spre deosebire de oameni care au doar 5 milioane. Din aceasta cauza cainii isi pot da seama daca o mancare este alterata sau nu, mai mult dupa miros decat dupa gust."
interesant..:-?

Interesant:-?
Ce ziceti?:)

Chestii pe care nu le stiai despre matze/pisici/cotoi...

2010-04-23T19:29:00.005+03:00

Stiu ca am promis ca nu copiez dar oricum nici nu stiu ce e un blog fara pareri.Nu?Pentru asta sunt blogurile.Asa ca voi prezenta cateva curiozitati despre pisici pe care nu le stiai.Curiozitatile le pun in ghilimele ca sa adaug si eu parerea mea.Pai sa incep:

"1. Dintre toate mamiferele, pisicile au cei mai mari ochi in raport cu marimea corpului."
Asta chiar nu am observat.Voi?

"2. Daca o pisica toarce, nu inseamna intotdeauna ca se simte bine. Ele torc si cand le este frica sau sunt ranite."
Mda.

"3. O muscatura de pisica se infecteaza mai usor decat una de caine (dar cea mai periculoasa ramane tot muscatura de om!)"
Cum asa?:s

"4. Pisicile torc cu aceeasi frecventa ca un motor Diesel (de aproximativ 26 de ori pe secunda)."
Asta e chiar...ciudat.Cine ar mangaia un motor diesel si apoi o pisica ca sa vada daca motoru toarce ca pisica?:))=))

"5. Pisicile pot atinge viteze de pana la 50 km / ora."
Deci stiam ca pisicile au viteza si agilitate,dar chiar asa?:O
"6. Pisicile albe cu ochi albastri sunt intotdeauna surde. Pisicile albe cu un singur ochi albastru sunt surde doar pe urecehea care corespunde ochiului albastru. Cele albe cu ochi portocalii nu au acest handicap."
Surde,nesurde,tot pisici raman.Oare cum se descurca alea surde?Totusi trebuie doar sa iti dai seama de "surditatea" lor.
"7. Structura creierului de pisica este mai apropiata de cea a creierului uman decat cea a cainelui."
Na vezi ca pisica e mai desteapta decat cainele?Pai o fi cainele mai prietenos,dar poate el sa faca teatru ca o pisica "fitzoasa"?:))

"8. Scheletul de pisica are un numar mai mare de oase decat cel uman (230 fata de 206), iar pisicile au mai multe vertebre decat oamenii (30 fata de 25)."
Astea ne intrec si la oase?:ONu e corect!:))

"9. Simtul auzului si al mirosului este de trei pana la patru ori mai dezvoltat decat la om, iar cel al vazului de 6 ori."
Eu staim doar ca auzul si vazul pisicilor sunt mai dezvoltate decat la oameni,dar nu atat de exact.

"10. Temperatura normala a corpului pisicii este de 38,8°C."
La oameni parca era de 37.

"11. Pisicile pot face salturi de cinci ori mai inalte decat corpul lor."
Pai,da.Cum s-ar putea sui atunci pe masa daca nu ar avea agilitatea asta?Numai dorintza de a manca o bucata de carne le-a facut asa de agile sa fure mancare.:))
"12. Lungimea mustatilor pisicii este egala cu latimea corpului."
Logic!

"13. Bataile inimii de pisica sunt de circa doua ori mai rapide decat la om (110 – 140 pe minut)."
Sa nu faca infart sau infarct,sau cum se zice.:O

"14. Doar pisicile domestice tin coada in sus cand merg, cele salbatice niciodata."
Alea domestice deja s-au invatzat de la femei cum sa faca teatru pentru a primi ceva.Si de asta pisicile sunt "cu coada pe sus",cum e la om "ca capu pe sus".Mandria asta...

"15. O pereche de pisici impreuna cu puii lor pot aduce pe lume in sapte ani pana la 420 000 de urmasi."
Cum s-au ajuns la numerele astea e cam complicat dar asta zic eu stiinte exacte:))

"16. Sir Isaac Newton nu a descoperit numai legea gravitatiei, ci a inventat si usita pentru pisici."
E doar o usa,nu e mare scofala.Poate l-a enervat vreo pisica de a facut asa si a vrut sa mai iasa si "doamnele" pe afara.

"17. Pisicile nu se miauna reciproc. Acest sunet este rezervat numai oamenilor."
Adevarat.Asa primesc mai multa atentie.
"18. Pisicile, girafele si camilele sunt singurele patrupede care, atunci cand merg, deplaseaza deodata labele de aceeasi parte a corpului, adica intai ambele labe drepte, apoi ambele stangi."
:|

"19. Pisicile nu disting toate culorile, iar culorile rosu si verde le vad invers"
O fi asa.
"20. Toate pisicile se nasc cu ochi albastri. Culoarea ochilor se definitiveaza dupa cateva saptamani."
Pai deabia deschid ochii dupa ce se nasc.

Am aflat despre pisici,animale la care eu le zic "fitzoase" cand sunt mari si le zic "dragalase" cand sunt mici.Va spun eu ca pisicile cand sunt prea "rasfatzate" nu le poti misca din loc nici cu un picior.Poate se misca dupa ce te injura in limba "pisiceasca" si te lasa speriat.

Informatii luate de pe:
siteul asta si articolu' asta despre pisici:D

Trecutul care urmareste ultima parte

2010-04-20T20:56:00.012+03:00

Din greseala am cazut cu fundu pe butonul verde si baietii au disparut.In fatza mea parca totul se schimba.Lumea trecea cu repeziciune pe trotuar si fiecare anotimp trecea din secunda in secunda.Zapada,zapada se topea,infloreau pomii,frunzele cadeau din pom si apoi iar ningea.Asta a durat vreo 30 de secunde si dupa scurtul cutremur de doua secunde totul s-a oprit.Uau!Nu stiu unde am ajuns sau in ce timp dar am vazut pe trotuar alti oameni.Ametita din cauza cutremurului,m-am ridicat si m-am plimbat pe acolo.E cam naspa locul.Nu imi place.Vreau acasa.Cred ca am calatorit in timp foarte mult.Scriu la aparat "+60" si apoi apas pe "mergi atunci".Iara se zguduie pamantul si totusi cred ca merg tot in trecut ca numai parcul imbatraneste.Intre blocuri,acolo sunde sunt eu acuma,in prezent era aparatul care arata si ora si temperatura si nu apare.Mai rau.Blocul din dreapta mea se face tot mai vechi.Nu se poate!Tot in trecut merg.Cred ca ar fi bine sa opresc aparatul.Nu are butonul "off/on".Atunci ii scot bateriile.Asa ar trebui sa fac dar zguduitura se repeta si imi cade din mana aparatul.Il iau si il bag in buzunar.Ma duc la o taraba cu ziare.VREAU sa ma duc la o taraba cu ziare,dar nu gasesc asa ceva.Vad un baietzel care vinde ziare.Ii spun sa imi dea un ziar,insa el zice ca trebe sa platesc.Eu ii zic sa mi-l imprumute doar,insa el nu vrea.Asa ca ma uit la data de pe ziarul din mana lui.Am mers in timp cu 30 de ani inapoi.
Acu ce fac.Cred ca aparatul asta are ceva.Ma uit la butoane si il studiez mai cu atentie,insa intai am mers intre blocuri sa nu ma vada cineva.Insa nu a fost asa.Un baiat m-a vazut.Era cam de vasrta mea.Otzara mai mare cu un an.Ala ma intreaba:
-Ce faci acolo?
-Aparatul asta nu...calculeaza.
Era sa ii spun secretul.Asta s-a uitat la aparat si a zis ca stie ce e si ca are si el asa ceva.
-Te cunosc.Imi amintesc ca...prin 2010,am vrut sa iau vechiul aparat insa te-am vazut pe tine cu "Timpul" in mana si am vazut ca tu de fapt l-ai folosit.
-Nu inteleg.
-Tu nu esti din anii '50.Esti din anul 2010.Aparatul acesta merge inapoi in timp.Eu am avut un aparat deasta doar ca era mai vechi si asta din mana ta e mai nou.Camera in care ai intrat tu in 2010 e de fapt o camera a secretelor in care mi-am pastrat eu inventiile.In acest moment vechiul aparat e tot in acea camera care in anii '50 e a mea doar ca...
-Of!Deabia inteleg ceva.Explica de la inceput.
-Pai,eu m-am nascut prin 2012.
-Deci nu a fost sfarsitu lumii.
-Ce sfarsit?Aa,da.Am auzit ca voi credeati ca e sfarsitu lumii cu deastea.Sa stii ca nu e adevarat.In anul 2028 am creat acest aparat.E prima mea inventie.Am vrut sa vad cum e trecutul.Si am scris pe "Timp",asa se cheama,am scris -58.Un numar oarecare.Am mers in trecut.Cred ca in 1970.Apoi tot calatorind in timp...Si la un momendat am mers inapoi in timpul meu si i-am spus celui mai bun prieten al meu,nu ii spun numele,i-am spus de masinarie si de cele vazute in trecut.A vazut aparatul,a incercat si el sa mearga in trecut .Insa a vrut mai mult.I-am facut si lui unul.Si nu stiu cum a facut el de i s-a terminat bateria...
-Bateriile.E nevoie de doua.
-Asa...I s-au terminat BATERIILE si a ramas in trecut.Si eu acuma il caut dar nici eu nu mai am baterii la aparatul meu.
-Nici macar eu.Ca am dat plus saizeci si m-o dat inapoi cu 30 de ani si s-o oprit.
-Are o problema.Il voi repara,dar cum facem rost de baterii?
-Hei!Verny,ce faci,amice?a spus un alt baiat venind spre inventator.
-Pai,uite.Te-am gasit.Sau tu m-ai gasit.a spus asa-zisul Verny,si ma intreba:Cum te cheama?
Eu i-am zis numele meu si am aflat ca pe celalalt baiat,prietenul lui Verny,il chema Noah.
-Ce nume americane aveti voi!am exclamat.
-Stiu.a spus Verny.Mama ni le-a pus.Totusi,de unde facem noi rost de baterii?
-Vei creea tu unele.am propus.Sau...eu cred ca sunt motoare de masini acuma ,nu?
-Da.aproba Noah.
-Deci putem folosi baterii pentru a ajunge acasa.
-Exact!Buna idee!Esti tare!a spus vesel Verny.Noah,cred ca locuiesti undeva,nu?Pentru ca atata timp in locurile acestea nu aveai ce sa faci.
-Da.aproba amicul sau.Stiu un om care vinde masini si tot felul de chestii.
-Nu e nevoie!spun eu.Mi-a venit o idee si mai buna.Sper ca folositi telefoane.Eu spun sa folosim bateria de la telefonul meu si...Of!Unde e?
Eu caut in buzunare dupa telefon.Insa il gasesc pe celalalt,ca am doua.
-Folosim bateria asta sa ma duceti acasa.
Asa am si facut.Am conectat bateria telefonului la "Timp" si am scris acolo "+60".Am tinut toti trei mana pe aparat si eu am avut onoarea sa apas pe butonul verde.
Ca de obicei,schimbarea rapida a imaginilor,a urmat zguduitura si am ajuns acasa.Eram pe nu stiu ce strada ca nu mai recunosc orasul.Totul era diferit.
Baietii au ramas uimiti si nu stiau de ce era orasul asa.Mi-au vazut privirea uimita si si-au dat seama ca totul s-a schimbat.Nu intelegeam.Era acelasi an din care pornisem acest joc.Era anul 2010.Insa erau numai blocuri.In departare casele disparusera.Nu mai erau magazine cu tot felul de vitrine.Am vazut o intrare undeva intr-un bloc si am intrebat o fata ce era dupa acea usa.Cica la ea ca era u compiutere pentru cumparaturi.Masinile erau si mai si.Erau altele.Nu mai era Loganu,Dacia sau ce masini erau de obicei.Erau toate noi si curate.Norii si soarele nu se vedea prea bine.Pe baieti ii lasasem sa mearga la ei acasa si eu am mers la mama.De obicei gatea pe la ora asta.Insa in locul casei mele era un bloc.Am tot intrebat lumea de mama mea doar ca nimeni nu o stia.Am mers la primarie.insa cineva mi-a spus ca stie toti oamenii din oras si nu ma stie.Mi-a mai spus ca nu a auzit de o familie cum am spus eu ca ii cheama pe parintii mei.
Si mai ciudat era ca eu nu existam.Eram un necunoscut.Eram un...nimeni.
Si totusi m-am trezit.M-am trezit in patul meu.Inima imi batea tare din cauza sperieturii.Oare cum s-a schimbat lumea asa de repede?
Insa totul a fost doar un vis.

Trecutul care urmareste partea a II-a

2010-04-19T20:28:00.004+03:00

Stiam ce era asa ca am mers inapoi la casa care acum apartinea altcuiva.Totusi,ca sa intru nu mai am cum.Trebuie sa fac ceva.Daca as merge acum la babaciune,aia s-ar speria de mine sau m-ar tine inauntru pana ar veni politzia iar eu as da aiurea explicatii ca aia nu vor intelege si ma vor baga la azilul de nebuni:((Cum sa fac sa intru acolo?Cred ca stiu!
Voi astepta pana deseara si voi intra pe ascuns.Stiu cum e construita propria mea casa.Asa ca pana se face seara ar trebui sa astept.Asa ca am mers si m-am plimbat prin parc.Stiu ca nu ma cunoaste nimeni asa ca pot sa fac ce vreau.Nu am o reputatie asa ca nu am de ce sa imi fac griji.Scoala unde invat eu e in acelasi loc.Gardu nu este.Ii vad pe toti elevii imbracati in uniforme.Ce chestie.Asa o fi moda:))Pana pe la opt m-am plimbat prin oras,putin infometata si salutam pe toti pe care ii intalnea si toti ma priveau ciudat.Batranii inganau ceva de genul "Cum a ajuns tineretul",fetele se uitau la mine cu ciuda iar baietii imi zambeau si ma fluierau.Insa tot foame imi e.Sper sa rezist pana ajung acasa.
La opt am trecut din nou pe strada mea.Cineva descarca niste cutii.Si mi-a venit o idee.
Cand cei doi oameni care le scoteau din masina erau in casa am intrat eu intr-o cutie care era aproape goala si am asteptat sa ma duca aia in casa.Dupa un minut,am fost ridicata pe sus si cel care m-a ridicat a spus:
-Ce grea e cutia asta dintr-o data!
Ajunsa in casa,am asteptat momentul in care baba le spune lareverede acelor oameni si atunci am fugit la usa secreta.Am impins usa dar nu mergea.Off!Nu se deschide!Ce sa fac?Trebuie sa intru acolo.Am auzit usa de intrare inchizandu-se si vocea babei care venea spre sufragerie:
-Si acum sa scot marfa din cutii.
Am tras de maner.Nimic.Stiu ce voi face!Hopa!Trebuie sa rotesc manerul dar nu e timp.Ma ascund sub masa din mijloc.E mare si pot sa ma ascund acolo.Baba intra in camera si scoate din cutii o gramada de carti.Astept pana termina.Dupa care baba iese din camera si duce cutiile undeva.Eu fug la usa secreta si rasucesc manerul si trag.Am intrat in acea camera.Aprind becul si gasesc aparatul pe jos.E stricat.
-Damn it!soptesc eu.
Trebuie sa duc aparatul la reparatii,dar cum?Sa astept pana se culca baba?Pai cred ca asta o sa fac.Pana atunci ma mai uit prin camera asta.Insa,sa nu daram ceva:)).
Pana am auzit usa inchizanduse si pana a stins baba aia becurile a durat cam mult,cred ca doua ore.Vad ca ea are un program fix.De doua ori am auzit-o ca facea cate o treaba.Zic,odata a dat cu aspiratorul(la ora asta?:O) si am incercat sa ies dar a auzit.Altadata a spalat vase si am incercat sa deschid usa dar m-a auzit si de data asta.De atunci am asteptat pana cand a terminat cu tot si am iesit incet in sufragerie.Baba dormea in alta camera asa ca am mers iute la fereastra si am deschiso.Si iara a intervenit vechimea si iara a scartzait fereastra.Vai si a auzit baba si a venit fuga iar eu m-am ascuns iara sub masa.
Aiss ce proasta sunt!Unde voi dormi?Mai bine ma duc in camera secreta si dorm acolo,nu?E mai cald decat afara.Si asa am facut.In dimieatza aceea am auzit ceasul babei sunand.Facea Trrrrrr ca un telefon:)).Am auzit-o iesind si incuind usa de la intrare.Ma intreb ce ar spune daca ar sti ca mai este cineva in casa ei:)).Oricum,ar trebui sa merg la reparator.M-am uitat la geam sa nu ma vada baba.Era in departare.Am deschis putin geamul.Era frig.Am mers in podul casei si mi-am luat ceva sa pun peste tricoul meu.Aveam noroc.Erau haine tineresti acolo.Mi-am luat pe mine o bluza cu maneca lunga si am mers la geam.Am iesit afara si m-am furisat spre oras.Sper sa nu ii spuna cineva babei ca am fost acolo ca as fi dat de bucluc.In piatza am intrebat pe cineva de varsta mijlocie daca stie vreun reparator.Omul mi-a spus de cineva cu numele de Vasile si mi-a indicat unde sa merg.La magazinul asa-zisului Vasile am vazut o gramada de chestii.Ca magazinul "37" din prezent.I-am spus omului care statea acolo daca stie pe cineva cu numele de Vasile care lucra acolo.Tanarul m-a condus pe o usa care ducea in spatele magazinului si mi-a prezentat un mosh batran.Am spus problema mea cu aparatul ca doar trecusem in trecut,si mosu mi-a luat aparatul din mana si cu o surubelnitza mi-a fixat un surub.Ce simplu fusese.Am intrebat ce puteam sa fac sa il rasplatesc si mi-a spus ca e gratis.Am salutat si am iesit de acolo.Am fugit intre doua blocuri,la umbra si am tastat,fara sa vad bine in intuneric ceva.Am vrut sa scriu +30 dar nu mergea plusu si a ramas acelasi numar "-30".Chinuidu-ma sa tastez plusu a venit o pisica la mine si am mangaiat-o.Apoi ea a fugit.Am pus mana in buzunar si am gasit baterii.Am bagat bateriile.Butoanele s-au luminat.Am vrut sa tastez plusu insa doi badarani au venit la mine si au vrut bataie.S-au dat smecheri si mi-au facut piedica.Si atunci s-a intamplat...

Trecutul care urmareste

2010-04-18T14:36:00.003+03:00

Era o zi perfecta pentru o plimbare,dar intai sa imi gasesc telefonul.Uite-l pe masuta din sufregerie.Dar,hei!Ce e cu maneru acela din perete.Am dat la o parte fotoliul.Si trage de maner pana nu mai poti,ca nu se intampla nimic.Mai bine daca as impinge.Tot nimic.Pai,sa vad.Il rasucesc si voila:trag de maner si deschid o usa uriasa care e mare cat peretele.Cred ca avea vreo doi,trei metri.Inauntru era intuneric.Intru,iar usa se inchide.O imping,dar sunt blocata in acea camera.Nu cred ca ma aude cineva.Pun mainile in stanga.Un intrerupator!Apas pe intrerupator si voiala!Suus de tot,in tavan(care este la cinci metri de capul meu) s-a aprins un bec.Ce-am vazut in acea camera,numai eu stiu,caci erau tot felul de inventii,desi daca ma puneam in mijlocul ei,distanta de la mine la perete era de un metru jumătate,ca un patrat.Rafturile pe care stateau toate inventiile(nu erau dealea mari) erau din fier ruginit.La fiecare inventie,era o placuta lipita de raft si acolo aparea scris numele creatiei si anul.M-am uitat la fiecare aparat si fiecare era facut in perioada 1912-1918.Unul din aparate arata ca un calculator de buzunar.Avea cele zece butoane cu numerele de la zero la noua,iar langa zero erau doua butoane cu sageti.Mai era un buton verde pe care scria cu litere mici „Mergi atunci”.Pe ecran era scris minus treizeci.Apas pe butonul verde si pamantul s-a cutremurat odata.Am cazut pe jos si am scapat aparatul.Au iesit bateriile si s-au spart.Cred ca fusesera vechi.Becul se stinsese asa ca nu ma mai gandeam la aparat.Am impins usa si am iesit.Mobilierul era cam diferit.Peretii nu mai erau galbeni,ci albi.Pe unul din pereti era o pictura mare cu o caruta trasa de doi boi.Mobila era diferita ptr ca cele doua fotolii lipseau si in locul lor erau doua scaune si o masa(pe care am mutat-o eu cand am deschis usa).Dulapul din fata usii secrete era mare.Nu stiu ce s-a intamplat asa ca am mers si eu la bucatarie,ca acolo o lasasem pe mama.Insa nu am vazut pe nimeni acolo.Totusi,si bucatarie arata diferit.Totul era schimbat in casa.M-am dus in dormitor,poate o fi sora-mea acolo ca ea de obicei se uita la ora asta la telenovele.Insa pe patul mic statea o babaciune si sforaia.Incerc sa inchid usa fara zgomot dar vechimea o face sa scartzaie si baba se trezeste.Se uita la mine mirata si ridicandu-se din pat ma injura.Eu fug de acolo la usa de intrare si vreau sa ies insa e incuiat.Baba venise cu un batz si eu ii spun:

-Ma scuzati ca v-am trezit.Nu stiu cum am ajuns in locul asta.Va jur.Jur pe ce am eu mai scump.

Baba se uita la mine ciudat si spune vrand sa dea cu batzul in mine:

-Vrei sa te cred,hoatzo?

Si da cu batzul dar ma rateaza.Eu ma tot apar si vad o cheie pe masa din spatele babei.Fug la cheie,o iau si baba ma intreaba:

-Ce faci?Incerci sa iesi?

Eu zic ca da ca ea nu intelege ca eu am gresit orice as fi facut.Ea pune batzul jos si se gandeste putin.Eu descui si ies.Baba vine dupa mine si imi spune sa raman.Eu,crezand ca ea vrea sa ma predea militziei,fug,insa las cheia in usa.Afara,totul e diferit.Casele erau altcumva vopsite,iar piatza,cum se vedea din departare era diferita.Insa blocurile au ramas aceleasi.Ma duc acolo si vad oamenii imbracati putin diferit.Nu am vazut blugi stramti cum se poata acum,ci altfel de blugi.Erau alte persoane.La o taraba cu ziare vad o femeie tanara,roscata.Insa nu ea mi-a atras atentia,ci data de pe ziare.Luna si ziua erau cele corecte insa anul era 1980.Uau!Intreb pe femeie,fara sa ma uit la ea:

-Ma scuzati,in ce data suntem?Aici scrie...

M-am oprit pentru ca vazand-o pe femeie la fatza am recunoscut-o.Arata exact ca in pozele din tineretea bunicii.Femeia se uita la mine si spune data de pe ziar.Eu spun:

-Nu se poate!Nu se poate!

Privirea se muta la ziar.Repet acele cuvinte si ma uit la femeie.Spun incet:

-Bunica.

-Ce?intreaba roscata.

-Semeni cu...

-Ee,nu's chiar asa de batrana.rade ea.

Eu las ziarul acolo si merg la casa unde locuieste cea mai buna prietena a mea.Insa altcineva imi deschide usa.Spun numele prietenei mele si femeia imi spune ca nu cunoaste acea persoana.Eu nu stiu ce sa fac.Nu inteleg cum am ajuns in acel loc.Totul e prea ciudat.I'm scared:-ss

Insa m-am gandit la data de pe ziar si am stiut ce era...

Cum sa enervezi oameni

2010-04-17T15:04:00.002+03:00

Eu am Google Earth si intr-o zi am mers pe Marte cu acest program(daca aveti programul,o sa intelegeti cum).Si am gasit pe langa Cydonia,robotelul acela.Vedeti in imagine ca scrie langa robotel Meliza.Na,si am dat acolo si am conversat.Am avut o discutie de genu(eu spun in romaneste ca acolo era in engleza):
K(eu):Cati ani ai?
R(robotu):De ce intrebi?
K:Pentru ca vreau sa stiu.
R:Acesta e adevaratul motiv?
K:Da.
R:Pari pozitiva.
K:Deci cati ani ai?
R:Chiar te intereseaza?
K:Da.
R:Esti sigura?
K:Da
R:Vad.
K:Deci care e raspunsul?
R:Despre ce vorbesti?
K:Despre varsta ta.
R:De ce esti interesata de varsta mea?
K:Pentru ca vreau sa stiu.
R:Nu-ti vin alte motive in minte?
K:Nu.
R:Spui "Nu" ca sa fi negativa?
K:Nu
R:Esti putin negativa.
...
Si cam de aici omul e enervat la culme si desi nu stie cu cine vorbeste,eu stiu ca ala e un robot pentru ca da aceleasi raspunsuri.Discutia de mai sus a fost de acum un minut.Deci uite un mod in care poti sa enervezi o persoana.
Can vrea cineva sa afle ceva de la tine intrebi "Vrei sa sti asta?" sau "De ce vrei sa stii?" sau "Nu ai alte motive" sau mai multe intrebari ca cele de mai sus din dialog.

Altadata am gasit siteul cleverbot.com
Nush cina da raspunsurile dar stiu ca daca injuri acolo,iti si raspunde cu aceeasi moneda.Intotdeauna e alta persoana.Poate raspunsurile sunt ale altor oameni care intreaba si raspund pe acel site.Totui,incearca si tu sa vorbesti acolo ca e tare siteul:))Ce raspunsuri iti da...
Te razi:)))))

Motivul pentru care...

2010-04-17T14:18:00.002+03:00

Am citit pe internet ceva cum ca la un blog ,prima postare e despre motivul pentru care iti creezi blogul.Pai,atunci sa spun shi eu de ce am creat blogul.Pare inutil dar au mai fost cazuri.Am creat blogul,ca multi altii,din interes.De ce?Pentru ca am vrut sa vad cum e sa ai un blog.Daca esti cititor al acestui blog,vreau sa pui coment,ca sa stiu si eu daca il citesti ,ca asa ma las intr-o zi si ma opresc.
Totusi,am mai citit pe acel site despre care am zis la inceput ca un blog e un fel de jurnal si postezi pareri si multe altele.Eu nush ce sa zic in legatura cu videouri pe blog,pentru ca eu vreau ca tot ce pun pe el trebuie sa fie creat de mine.Tot ce spun trebuie sa fie din vocabularul meu.Nu imi place sa ii copiez pe altii,asa ca va recomand sa nu copiati pe nimeni.
Stiu ca nu am postat de ceva vreme,asta pentru ca nu mai am idei.Ceea ce am scris atunci cu "Jocul vietii",creasem o parte din poveste la scoala,insa atunci am avut inspiratie.Poezii,nu sunt buna la asta.Povesti...alea de dragoste ma plictisesc deja.Aventuri...poate o sa imi vina idei,ca eu visez des si pot sa creez ceva interesant din unele vise.Cine stie?Poate o sa postez odata povestea cu visul acela cand...nha.Nu spun.Daca vreti un indiciu,era despre timp.Si daca va interseaza,spuneti-mi si il povestesc pe blog.
Cineva m-a intrebat ieri de ce am pus la poza,sus, pisica aia.Am pus poza aia pentru ca ador pisicile:XSunt dragutze.Voua va plac pisicile?
Cam asta a avut de zis.
Kittie
:)

Jocul vietii

2010-04-12T14:32:00.001+03:00

Castigand acest joc,vom supravietui.Odata cu timpul crestem si scadem propriul nivel.Dupa ce ne dam seama ca deja stim sa facem un lucru,unii renunta in a se antrena,altii continua pana la limita cand se poate sa esueze din cauza oboselii.Acest joc se numeste...jocul vietii.
Este un joc al carui castig il obtii din bucurie si ambitie.Ambitia ne duce in unele momente sa reusim,insa un lucru care intervine uneori in viata noastra este cane pierdem speranta in reusita si renuntam.Insa trebuie sa luam exemplul oamenilor puternici care au supravietuit pentru ca au avut speranta.Crezi in tine si in visele tale.Toate visele pot sa devina realitate.Inca nu am descoperit tot despre lumea asta,asa ca trebuie sa credem pana si in vise irealizabile.Acum trebuie sa stim ca totul are un sfarsit,insa sfarsitul e un nou inceput.Cum ar fi chestia cu sfarsitul lumii,insa nu avem de ce sa stim cand murim:))Nu?Ca asa ne speriem sau cine stie cum vom reactiona.Insa ce ar trebui sa ne consolez e ce am spus mai sus.Sfarsitul e un nou inceput.Sa revenim la sfarsitul acestui joc,ca am intrat in lumea viitorului 2012=)):)).Deci,la fiecare om,sfarsitul jocului e diferit.Adica nu murim toti la fel si in acelasi timp.nu?:))So,let's move on and believe in yourself:)Unde ramasesem?A,da!Deci la oameni si la toate fiintele vii,finalul e diferit.Ce e naspa in asta e ca is unii emo care declanseaza singuri propria moarte,iar in unele cazuri ii salveaza ambulanta.Dar sa nu vorbim de astia emo.Si...:-sSa nu vorbim de "final",pentru ca e trist:(
Uneori,acum comparam viata cu o cursa de masini,in aceasta cursa a vietii poate sa existe un alt rival pe care ori il consideram dusman ceea ce ne face sa stim cand e raul pe aproape daca dusmanul e langa noi,ori il consideram prieten.Acest "prieten" ne tradeaza insa cei mai buni prieteni zishi BFF,sau cum am zis eu odata BFFE.Totusi,ceea ce vreau sa zic ca acesti "prieteni"(NU fac aluzie la cineva ) au avut un plan prin care s-au "imprietenit" cu unii ca sa isi poate pune in aplicare planul de a-l scoate din cursa,ca eu vobesc aici metaforic.Sti vorba aia,decat sa fiti dusmani mai bine prieteni.Ca ce am observat eu?Am observat ca multi stiti sa jucati teatru,dar sunt unele persoane care stiu sa isi dea seama de adevar mai ales pentru ca..."Minciuna are picioare scurte".Sa revin la cursa vietii.Unii rivali sunt mai puternici si tu daca esti foarte slab,poti sa pieri in aceasta cursa sau poti sa supravietuiesti.Totul depinde de supravietuire si totul depinde de tine.
Pentru final as vrea sa spun ca majoritatea a ceea ce am scris mai sus e metaforic deci trebuie sa intelegi.Pentru ca poetii au scris poezii casa transmita ceva,nu?Deci,ce am mai scris eu pe foaie,ca doar azi articlolul acesta nu l-am scris pe tot din minte.Un sfert l-am scris mai de dimineata si aici am dezvoltat ideile.

Marina in tabara iubirii ultima parte

2010-03-26T21:37:00.007+02:00

5
Vineri dimineata,ora 7,30.Marina se ridica din pat si se imbraca in treningul rosu.Anda se trezeste si o intreaba ce face.
-Ma duc sa ma plimb.
-Dute la Colin.a spus Anda cascand.
Marina a mers la pajiste si acolo l-a vazut pe Colin stand cu privirea la nori.L-a intrebat ce face si el a zis :
-Vreau sa iti spun ceva,dar...
-Si eu vreau sa iti spun ceva.Incepe tu.
-Bine.Stiai ca toti copii au fost alesi sa mearga in tabara?Adica,fiecare a avut o problema si baietii de la mine din cabana si-au rezolvat problema.Fiecare are acum o gagica din tabara de fete si...nu stiu.Tu ai gagu?
-Pai...nu.a raspuns Marina cu privirea spre iarba.Tu?
-Nu.Nu am prietena.Tie de cine iti place?a spus el puti disperat.Mi-e teama ca tie iti place de Gelu si...
El si-a pus mana la gura si a facut ochii mari.A ganditi"Ops!Am spus-o si pe asta"
Marina a zambit si a spus:
-Iti place de mine?
-Da.Tie iti place de Gelu?a intrebat el suparat.
-Nu.a rapuns Marina,si plina de incredere a spus:Mie imi place de tine.
Si l-a sarutat.

Epilog
Accea fusese ultima zi petrecuta in tabara aceea ,iar Marina si Colin au trait o relatie plina de surprize.Au vizitat locuri,iar Marina zambea mereu in preajma lui.Totul a tinut pana intr-o zi de decembrie al aceluias an.Marina mersese la magazin sa faca niste cumparaturi.Trecand prin parc l-a vazut pe Colin tinand-o de mana pe Anda.
Totul se sfarsise.Marina i-a dat o palma lui Colin de i-a facut urma iar toata legatura s-a rupt.Insa mai tarziu a aparut alt baiat care...
Nu spun!Asta e cu totul alta poveste.

Poveste scrisa de Kittie.